Mărţişor

Prima zi de primăvară
Scoate din zăpadă flori,
Delicat le înfăşoară
Şnurul în două culori:

Alb şi roşu împletetite,
Prinse-s florile pe aţă,
Cu ele-s împodobite
Fete cu lumini pe faţă.
(2011)

Călător printre destine

Călător printre destine,
Ele trec pe lângă tine,
Le întreci şi le petreci,
Uneori mai schimbi poteci...

Prinzi câte-un străin de mână
Şi faci din suflet fântână,
Îi alini setea şi dorul
Şi îţi risipeşti izvorul...

Te împarţi pe la răscruci,
Te aduni pe unde-apuci
De prin boabele de rouă,
Câteodată din ce plouă...

Uneori nimeni nu crede
C-ai trecut, că nu te vede...
Alteori, când spinteci văi
Şi deschizi nescrise căi

Se stârnesc în jurul tău
Zâmbete, păreri de rău...

Călător printre destine,
Ia ce-i bun la drum cu tine!
(2012)

Cuvinte amânate

Cuvinte amânate,
Ascunse, încuiate
În sipete de fier
Cu lacăte de ger,
De vor scăpa vreodată
Din temniţa uitată
Vor scrie cu mânie
Povestea lor cea vie,
Vor deveni scântei
Având puterea ei
De-a arde pân’ la scrum
De-a risipi şi fum
Şi alte amintiri
În loc de neiubiri;
Vor deveni cuţite
Cu muchii ascuţite
Tăind iluzii bete,
Ritualuri desuete
Legând ca funii groase
Aripi cândva frumoase;
Vor deveni potop
Căzând strop după strop,
Neînţeles de dese,
Neabătut culese
În râuri şi în mare
Din zare până-n zare…
Cuvinte amânate,
Apoi desferecate.
(2012)

Surâs

Ţi-ai desfăcut dintre surâsuri
Pe cel mai tandru şi mai blând
Ai pus în el suflet plăpând
Şi-n colţ de ochi vreo două riduri.

Erau un semn de împlinire,
Nu aminteau de încruntare,
Nici de vreo umbră care doare,
Fiind ieşite din iubire.

S-au adâncit zi după zi,
S-au scris din zâmbet nesfârşit
Ca să nu uiţi cât ai iubit
Şi să surâzi cât vei mai fi.
(2012)

Parfum

Am să îţi smulg vreo câteva petale
Din uimitoare, gândurile tale,
Pe urmă am să le înşir, înmiresmate,
Pe foi, în nu ştiu ce uitată carte,
Am s-o aşez pe raftul cel de sus,
Să fie între toate doar o carte-n plus...

De se va întâmpla de-acolo s-o cobor,
Să scutur de pe ea şi praf, şi timp uşor,
S-o răsfoiesc atent ca să nu-i pierd din file
Şi nici dintre petale uscate şi fragile,
Am să îţi redescopăr târziu, ca din greşeală,
Parfumul de pe gânduri întrepătruns în coală.
(2012)

O iarnă perfectă

Ar fi perfectă iarna venind pe nesimţite,
Fără să îşi ascută nici dinţii, nici cuţite
De ger muşcând prea aprig, de viforul cu zbor
De neoprit, prea aspru, prin tot pătrunzător;

Ar desena pe ramuri atât de ireale,
Nepotrivite flori, cu gheaţă în petale,
Ar înşira pe trunchiuri doar scoarţe argintii,
Ar umple tot văzduhul cu aripi străvezii;

Ocean cu valuri albe ar revărsa pe dealuri,
L-ar contopi cu cerul din care curg iar valuri
Din îngheţate pulberi de stele răsfirate
Ca în copilăria poveştilor uitate;

Ar creşte în grădină din oameni de zăpadă
O oaste neînvinsă ce n-ar putea să cadă
Decât la primăvară şi-atunci are să fie
Luată de dezgheţ în blânda lui robie;

La streşini, din lumină prelinsă, îngheţată
Coloane transparente ar încropi îndată,
Imaginea de orgă ar  zămisli din vânt
În mintea ce visează imaculat un cânt.

Şi toată întâmplarea ar ţine nişte zile
Cât ar sufla o dată Gerilă printre file
De calendar uitat pe-afară, pe terasă;
Iarna ar fi aievea crăiasa cea frumoasă.
(2012)

Inspirată de o iarnă grea şi de Blog Power

De această dată nu e o poezie

De această dată nu e o poezie. De această dată se cuvine să mulţumesc. Şi nu mulţumesc doar pentru că se cuvine, ci din toată inima pentru surpriza pe care mi-au făcut-o Liviu Rădulescu şi echipa MWB. A fost copleşitoare bucuria de a ţine în mâini o carte care închide între coperte poezele alese de pe acest blog. 

Vă mulţumesc pentru această mare emoţie şi pentru susţinerea şi aprecierile cu care m-aţi însoţit de când ne-am întâlnit în spaţiul virtual. Mi-aţi adus un strop de fericire atât de necesar de câte ori v-am simţit aproape cu suflete deschise şi gânduri bune.

Mi-s sărace cuvintele.