Ignorați în niciunde, rătăciți în nicicând

Pe treptele nopții

On the Steps of the Night

Pe treptele nopţii trecem stingheri.
Tu înclini către mâine, eu mai mult către ieri.
Un tren ne desparte, privim prin ferestre
în ochii luminii cuminţi şi terestre
ce vag stă aprinsă în vagoane pustii...
De dincolo de tren tu mai eşti ori mai vii?
Pribegi ne plimbăm din trecut în nicicând,
parcă numai trăind, parcă prea rar visând,
trecători fără nume în mulţimea la fel.
Te-am zărit oare-n treacăt sau doar mă înşel?

On the steps of the night we pass by, all alone.
You lean toward tomorrow, while I turn to what’s gone.
A train stands just between us; through the windows we gaze.
Unassuming, soft light with its pale, earthly rays
scatters dimly in wagons left so bare and so numb…
From beyond the train’s ghost, are you there, will you come?
So we wander like strays from the past into never,
as if merely living and day-dreaming... if ever,
passersby without names in a crowd all the same.
Did I catch sight of you, or am I one to blame?

Cineva îşi pusese într-un colţ trepied.
Măsura prin lentile sentimentele, cred.
Aşa te-am găsit pe-un carton fără viaţă
pe ultima treaptă denumită speranţă.
Dar tremurul inimii n-a ieşit pe hârtie,
trepidaţii, cutremur... amintirea e vie.
Mulţimea foia împinsă de grabă,
fotografu-şi vedea înainte de treabă.
Numai el era treaz, numai el ne zărea.
Ignoram realitatea, apăsarea ei grea.
Trecătorii, nici ei n-aveau ochi pentru noi,
nu priveau înainte, nu priveau înapoi,
ci numai în ei. Către ce? Ei ştiau...
Eu încă mă mir că nu se ciocneau.
Nici noi n-am putut să ne-atingem vreun pic,
eu purtam pardesiu peste frig şi nimic,
tu în trening ţineai ascunsă o fugă...
Nu te-ar fi prins într-un loc nicio rugă.

In a corner, someone had set up his tripod.
Measuring feelings through lenses - so uncommon and odd...
That is how I found you, on a piece of cardboard,
on the last step, called Hope, with your sight turned forward.
But the throb of the heart did not show on the sheet —
tremors, earthquake... the moment was alive and complete.
The crowd rustled and swirled, all caught up in the haste,
while the artist worked on, having no time to waste.
He alone was awake, he alone could see us.
We ignored what was real, all the burdens and bumps.
People, too, passing by, had no eyes for our kind
as they neither looked forward nor caught glimpses behind,
but they just looked inside. Towards what? This they knew...
I'm amazed they did not just collide as they flew.
Nor could we touch each other, even in a soft brushing.
I was wearing my grey trench over cold, over nothing.
Beneath your new tracksuit you concealed a swift flight,
and no prayer could've kept you, nor a plea, nor a fight.

Pe treptele nopţii trecem stingheri.
Tu mă strigi dinspre mâine, eu te caut în ieri.
Un tren ne desparte în vagoane pustii,
eu plec către sud, tu demult nu mai vii...
Pribegi ne plimbăm din trecut în nicicând.
Am uitat să trăim sau trăim doar în gând,
trecători fără nume, trecători printr-o noapte
ce ne-a fost plină ochi de lumini şi de şoapte...
(2013)


Tradusă pentru Fiction Monday, cu ajutorul Chat GPT și Gemini. Cuvântul săptămânii: ignore.
Imagini generate de ChatGPT.

On the steps of the night we pass by, all alone.
You call me from tomorrow, I seek you in what’s gone.
A train keeps us apart in its wagons left bare.
I leave now for the south; you've long ceased to come near,
and we wander like strays from the past into never.
We just live in our thoughts, we forgot life’s endeavour,
passersby without names, passersby through the nights
that were filled to the brim with soft whispers and lights...
(2026)


Translated for Fiction Monday, with the help of Gemini and ChatGPT. The prompt word: ignore.
Images generated by ChatGPT

Lespezi

Motto: "It's in our perceived small things that Life happens the most."
Carol Nelson

Aripile de fluturi îți tremură-n privire;

în zbaterea de pleoape curg clipele tăcut

și se deșiră gândul adesea cu uimire

că una după alta te-au strâns și te-au crescut.

Neînsemnate, mici, simple, obișnuite, 

nu le-ai băgat în seamă și nu le-ai numărat.

Vânai zmei și balauri pe creste ascuțite

cu cerul în privire, întins, nelimitat.

Dar ca să urci pe culme ai frământat cărare

cu pasul lung cât clipa în care-a fost cuprins,

iar viața ți-a fost trudă și te-a mânat spre zare

un dor de veșnicie care-a rămas nestins.

Încă bătătorești potecile știute

sau prin hățiș deschizi drum nou din când în când,

iar la popas te-aduni din mii de amănunte

și te trezești din vis trăind, iubind, sperând.

Și uite că în urmă e-un șir întreg de lespezi

făcute cu sudoare din truda ta de-a fi

prin clipele acestea prea simple și prea repezi

care-au urzit o viață din pași cât ai clipi.

Poate-ai răpus balauri pe creste ascuțite

și te mândrești cu clipa și măreția ei,

dar lespezile-acestea tocite, prăfuite

sunt adevărul tău cioplit de pas în stei.

(2021)

Slabs

Butterfly wings are trembling in your gaze;

your eyelids flutter, silent moments flow,

you’re lost in thought, astonished by the ways

that one by one they made you rise and grow.

Unnoticed, small and simple, ordinary,

you didn’t heed them, and you didn’t count,

while hunting dragons on peaks so sharp and scary,

the sky in sight, vast, limitless, unbound.

To climb the heights you had to carve a pathway,

the moment was the measure of your stride.

Your life was toil, it drove you on your journey;

you still yearn for forever, your thirst unquenched inside.

Sometimes you tread the old, well-known trails,

sometimes you cut a road through brush, far-scoping.

At a respite you gather your details,

dreaming no more, but living, loving, hoping.

And look, behind there's a whole row of slabs

made with your sweat, your hard work to become,

through simple, fleeting moments in quick grabs.

They wove a life with their ceaseless thrum.

Maybe you killed the dragons on peaks so sharp and scary,

proud of the greatness of that moment which had flown,

but all these dull and dusty slabs, the sense they carry,

they are your truth, carved by each step in stone.

(2026)

O poezie readusă în atenție datorită temei propuse de Vinitha pentru Fiction Monday. Cuvântul acestei săptămâni: ordinary.

O traducere șlefuită cu ajutorul Gemini și ChatGPT, pe scheletul uneia mai vechi, la care am muncit singură cu instrumente de dinaintea apariției IA.

Imagini noi generate de ChatGPT.

A poem brought back into focus thanks to the theme proposed by Vinitha for Fiction Monday. This week’s prompt word: ordinary.

A translation polished with the help of Gemini and ChatGPT, built upon an older draft that I worked on by myself using pre-AI tools.

New images generated by ChatGPT.

Merele

(Cunoaşterea a început c-o muşcătură)

Un fruct căzut în iarba verde, cu valuri tremurate, 

din mărul cel bătrân, văratic, cu ramuri prea înalte, 

a luat în palma-i de copil şi l-a muşcat uşor, 

şi-ntâia oară a aflat gust dulce-acrişor 

cu care viaţa-l îmbia în mreje uimitoare 

spre anii iuţi ai tinereţii întrevăzuţi în zare. 

O altă clipă de poveste din timpul cel hapsân: 

într-o amiază însorită şi cu parfum de fân 

ţine-n rotundul palmei lui rotundul ei de măr 

şi-n muşcătura de alint află alt adevăr 

cu care viaţa-l îmbia în mreje de pasiune 

spre anii care aşteptau pe umeri să se-adune. 

Apoi în palme a cuprins un rod, un măr de pântec, 

în care viaţa începea să murmure alt cântec 

şi din rostogolirea lui, păzită cu iubire, 

a înţeles că are-un rost. O dulce-nlănţuire 

îl îmbia să treacă-n viaţă prin mrejele de drag 

spre anii grei de înţelept cu sprijin în toiag. 

Un măr frumos cu miezul putred, dar tot plin de parfum 

i se făcuse întâmplarea, iar viaţa, ca un fum, 

se petrecuse prea în grabă. Şi aştepta să-i cadă 

în iarba verde, mătăsoasă tâmpla ca de zăpadă. 

Ca în povestea cea mai veche, muşcând mereu din măr, 

a tot trăit un adevăr, apoi alt adevăr... 

(2014)

The Apples

(Knowledge began with a single bite)

A fruit fell in the soft, lush grass, in waves of vibrant green,

From that old summer apple tree, the highest ever seen,

He grabbed it in his childish palm and took one bite in haste,

And for the first time he discovered that sweet-and-sour taste

The splendid life enticed him with, in wondrous, binding snares

Toward the swift years of his youth, that called him unawares.

Another storybook delight from greedy time that goes:

Upon a sunny afternoon, when hay-scent softly blows,

He holds in his round empty palm her apple-round breast,

And in that playful, tender bite, he finds another quest

The splendid life enticed him with, in passion’s burning snare

Toward the years that his shoulders would gather up and bear.

Then in his palms he held a fruit, an apple-shaped, warm womb,

In which a new and rising life began to sing and bloom,

And from its gentle and smooth rolling, protected by his grace,

He understood he had a purpose in time's unending race.

A sweet embrace lured him to snares hidden in love's carafe

Toward the heavy, wiser years, he — leaning on a staff.

A lovely apple, rotten-cored, but full of perfume still,

Became his fate, while life, like smoke had passed with poise and  thrill,

All in great haste, too fast, too short. And waiting there to go,

Into the green and silky grass, his temple white as snow.

As in the oldest of old tales, while biting the same fruit,

He lived one truth, and then another, and then another truth...

(2026)

O poezie de demult, scrisă ca răspuns la o altă provocare de luni, tradusă de trio-ul formidabil pe care l-am alcătuit cu Gemini și ChatGPT și ilustrată de ChatGPT (ambele activități fiind finalizate după lupte seculare între noi și cu spiritul mercantil al OpenAI) s-a pliat minunat pe tema propusă de Vinitha pentru Fiction Monday. Cuvântul prompt din această săptămână a fost quest.

An old poem, written in response to a past Monday challenge, translated by the formidable trio I formed with Gemini and ChatGPT, and illustrated by ChatGPT (both tasks finalized after age-old battles among us and with OpenAI's mercantile spirit), beautifully aligned with the theme proposed by Vinitha for Fiction Monday. This week’s prompt word was quest.

Popas

Să mergi pe muchia zării,

sau e a întâmplării 

că muchia și drumul

se pierd, așa, ca fumul,

în timp sau depărtare...

Să mergi ca la plimbare,

dar să îți fie sete

de maci și margarete, 

de umbra unui dor,

de viața dintr-un nor...

Să mergi până te doare

că soarele răsare

și până ți-e arsură

cuvântul ros pe gură,

pân' ți se prind de poale

scaieți și pietre goale,

atâtea amintiri:

praful de prin iubiri,

un ascuțiș de zbor

căzut, făcut ogor,

o lacrimă de stea

ce albii îți umplea

pe unde nimerea,

și-n jur creșteai fiori

și-i culegeai în zori...

Apoi să faci popas,

o zi sau doar un ceas

pe-o muchie de zare

cu lumea la picioare,

în inimă c-o floare

și capul plin de soare,

tu, înc-o întâmplare...

Fiction Monday, găzduit de Vinitha Dileep, a avut ca prompt cuvântul „respite”.

Imagini: ChatGPT

Traducere: colaborare între Gemini, ChatGPT și mine.

Urmatoarea duzină de cuvinte, care se vrea comică, propusă tot de ChatGPT, este: buf, soseta, molfait, tantos, pampalau, haraia, muratura, fandosit, zbantuit, troncaneala, flecustet, maimutaresc. 

Au scris cu această duzină de cuvinte:

Carmen Pricop

Pisi-menajera

Suzana

Respite

Walking on the edge of sky

Or the edge of getting by

Cause the path and edge just fade,

Like smoke lost into the shade,

In time or so far away...

Walking just to pass the day,

Yet always to feel a thirst

For poppies and daisies first,

For the shadow of a longing,

For a cloud alive and soaring...

Walking as you feel the pain

To see the sun rise and reign,

Until your lips feel the burn

From worn words that fall and turn,

Till sharp thistles with long stems 

And bare stones cling to your hems

So many old memories:

Dust from love’s forgotten breeze,

A sharp edge of a swift flight,

Fallen, plowed into  the light,

A tear from a lonely star

Filled your riverbeds afar,

Wherever it chanced to fall.

All around, the thrills would call,
At dawn, you’d gather them all.

And then, a respite you take,

For an hour or a day,

On the edge of sky to stay,

The whole world is at your feet,

Your heart holds a flower, sweet,

Your head's full of sun and gleam,

You... a chance, a passing dream...

Fiction Monday, hosted by Vinitha Dileep, featured the prompt word "respite".

Images: ChatGPT

Translation: a collaboration between Gemini, ChatGPT, and myself.

The next dozen words proposed by ChatGPT, meant to be comical, are: thud, sock, munching, haughty, simpleton, growling, pickle, prissy, rambunctious, clattering, bauble, ape (v.).

Punct și de la capăt

Când te mână un pristav ca pe-un rob de pe moșie 

pe-un făgaș unde n-ai treabă, dar e singurul ce-l știe,

fiindcă el hălăduiește pe acolo și îi place, 

poate te supui o vreme și îți spui că n-ai ce face.

Obidit din cale-afară mergi pe drumul nefiresc

pentru tine și te miri că sunt alții care-și cresc

rodul pârguit pe margini, când tu vezi doar piatră seacă.

Urci pe-o lespede, pe alta; colbul ridicat te-neacă.

Drumul sfredelit prin stâncă duce către alt pietroi.

Năclăit ești de sudoate, ochii ți-s pierduți și goi,

te dor șalele, genunchii, ai o zgaibă într-o talpă,

dar mai rău te doare-n suflet, că strădania ți-e calpă.

Și târziu, șovăitor, te cocoți pe un huhui

pentr-o boabă de zăbavă și vezi că pristavul nu-i.

Ori s-a dus să stea la masă, ori nu-l mai bagi tu în seamă.

Deodată, realitatea ți se pare mult mai calmă.

Când te uiți cu dinadinsul de pe dealul mititel

câte drumuri ai în față (sunt și îndărăt la fel),

te gândești că nu pristavul e de vină pentru toate.

Înc-o dată de la capăt, cu un zâmbet, că se poate!

Fiction Monday și Duzina împletite-s împreuă

Poze face GPT, iar traducerea ne-adună

Pe toți trei: adică Chat-ul, Gemini și eu.

GPT e-ncurcă lume, dar ne ține pe traseu,

Gemini e bun la rime, dar mai pierde câte-o cheie

Eu am ultimul cuvânt, c-am avut prima idee.

Tot  ChatGPT propune și duzina următoare

O înșir aici, e una mai puțin usturătoare

Că s-a îndurat, sărmanul, și ne-a dat ceva poetic

Spor la scris și să ne iasă inspirat, deștept, estetic!

Cuvintele poetice propuse de ChatGPT: amurg, fosnet, catifea, plutire, neliniste, candela, risipire, albastru, tresari, umbra, colinda, tacere 

Au scris cu aceste cuvinte:

Carmen Pricop

Vero

Drugwash

Carmen Pricop (2)

Suzana

A Fresh Start

When a bailiff drives you forward like a slave from his large farm,

Down a path you have no business, yet to him it holds its charm,

Since he wanders there so often and he finds it nice and freeing,

'Cause you think you have no choices, you submit for the time being.

Deeply wronged and worn to tatters, down this alien road you tread,

While you wonder how the others grow their ripened fruit ahead,

Right beside the dusty borders, when you only see dry stone.

Climbing slab on slab, you’re choking on the dust that has been blown.

Through the rock this road is drilled and leads to another boulder.

Drenched in sweat, your eyes are hollow, and the day is growing colder,

With a sore upon your foot, aching back and knees that smart,

But what hurts you worst is knowing all this sham work breaks your heart.

Late and haltingly, you scramble up a hillock’s rocky crest,

Hoping for a crumb of respite, just a brief and fleeting rest,

But the bailiff is no longer anywhere within your view.

You dismiss him, and the world seems to take a calmer hue.

When you stop and look around from that hill so small and low,

At the countless open pathways where your steps ahead can go,

You can see it's not the bailiff's place to bear the blame alone. 

Once again, you start from scratch, walking into the unknown.

Fiction Monday and The Dozen are combined into a blend,

GPT designs the pictures, we translate it in the end.

It brings all of us together: Gemini, the Chat, and me.

GPT confuses us, but it keeps us on track, see?

Gemini is great at rhyming, though a key is sometimes lost,

I have got the final word, since my idea was embossed.

Yet ChatGPT proposes the next dozen in a row,

Here I string it out for you. It has a less painful flow.

For the poor soul showed some mercy, gave a more poetic theme,

Happy writing to us all! Make it clever, like a dream!

The poetic words proposed by ChatGPT: dusk, rustle, velvet, floating, unrest, candle, squandering, blue, startle(d), shadow, carol/ wandering, silence. If you'd like to join us, please enter your name and link HERE

Câte răni?

Câte răni pe fața pământului, 

câte răni pe sufletul omului, 

câte răni în venele pietrei 

și în limpedele apelor 

care curg pe deasupra 

și pe dedesubtul nostru 

am făcut noi, cei aflați în slujba 

aurului? 

Se-adună pământul, și apa, și piatra, 

și plantele-și târăsc trupuri bolnave de noi, 

ca să astupe rușinea. 

Turla veghează 

peste toate rănile 

care o înghit.

(2026)

Vero ne aduce aminte. Imaginile sunt preluate de aici.

How Many Wounds?

How many wounds on the face of the earth,

how many wounds on the human soul,

how many wounds in the veins of the stone

and in the clear waters 

flowing above 

and below us 

have we made?

We, who are in the service 

of gold?

The earth, the water, the stone, 

and the plants gather and drag their bodies, sick with us,

to cover the shame.

Over all the wounds 

hungrily engulfing it

the steeple watches.

Tradus în engleză de/ translated in English by Gemini

Limpede

Tu tresăriși când daltele ciopliră 

a unsprezecea oră pe frunte-ți în chenar. 

Cântai cu raza stelei pe-o străvezie liră, 

vânat și vânător, în limpede hotar.

Cântai fără zăbavă. De nicăieri himere,

cu scâncet scrijelind tăcerea ruginiu,

s-au prins în horă și-au trecut prin ere...

Căci fiecărui cânt sorbindu-i din putere,

se tânguie și-acum, umplând acest pustiu.

Lucid

You trembled when the chisels carved  with fire

The late eleventh hour on your brow.

You played with starlight on a lucent lyre,

Both prey and hunter, in a lucid vow.

You sang without a pause. Chimeras from nowhere,

With whimpers scratching rusty silence in their haste,

Joined in a dance and passed through eras. There,

For draining every song of strength and prayer

They still lament, within this barren waste.

(2026)

Duzina de cuvinte s-a-nscris la Fiction Monday

sau poate că, lucid, jocul din urmă vrea 

un loc al lui în ramă. Se-alătură ghirlandei

de vorbe și îl prindem în titlu, ca să stea.

Traducerea-i făcută de Gemini cu mine. 

Chat GPT ne mustră pe unde am greșit.

Imagini generează cum știe el mai bine.

La Beyond Scribbles și-n tabel: Spor la citit!

The dozen words have signed for Fiction Monday,

Or maybe, lucid, this late game now seeks

Its place within the frame. To join the words' bright garland,

We lock it in the title, where it stays and speaks.

The translation's done by Gemini and me.

Chat GPT reproves wherever we went wrong.

Then generates the image, the best that it can be.

To Beyond Scribbles, and the chart: Enjoy the reading, throng!

Mulțumesc cui seamănă

Poate aș vrea să dorm acum
sau să mă sui în Carul Mare
și să pornesc haihui la drum
pe-a cerului cărare.

Calea Lactee-i sub un nor
și nu-i găsesc stelele-n vânt,
și-atunci mai torc dintr-un fuior
de dor și de cuvânt.

Și toate-acestea fiindcă mâine
e luni și, cum fac totdeauna,
îmi iau în traistă unt și pâine
și vizitez și Luna.

Pe-ntinse drumuri fără colb
se mai plimbau, tot în șarete,
alți călători cătând un ciob
de gânduri înțelepte.

Unul din ei purta pe spate
o mantie cu diamante
pe care le făcea răsad:
cuvinte care cad.

Am ridicat un ciob de jos.
Mă provoca să-l scriu frumos
sau cum oi vrea eu pe hârtie.
Și-am scris o poezie.

Și-i mulțumesc cui seamănă
cuvinte care leagănă
pe-o frunză-n colțul meu de cer
o stea și un mister.

Thanks To The One Who Sows

Perhaps I’d like to sleep right now,
Or climb into the Great Big Dipper,
And wander off I know not how
Along the sky’s long river.

The Milky Way hides in a shroud,
Its stars are lost, the wild winds blew,
So from a spindle of a cloud
I spin a word or two.

And all of this because my Monday
Is coming. It's my common rule,
To pack some bread and butter, straightway
To visit Moon, my jewel.

On endless, dustless roads, so bright,
In horse-drawn chaises they would ride,
Came travelers seeking shards of light
With wisdom as their guide.

And one of them wore on her back
A diamond cloak. Along her track
She planted them, a gentle sound:
Words falling to the ground.

I picked one up from down below.
It challenged me to make it glow
Or write on paper, wild and free.
I wrote this song for thee.

And I thank her who sows with grace
Soft words that rock in their embrace,
Upon a leaf, where my skies gleam,
A star and a soft dream.
(2026)

Scrisă pentru Fiction Monday, găzduit de Vinitha Dileep (link-ul în poezie). Cuvântul prompt al acestei săptămâni este: provoke.
Traducere de Gemini, tras de mânecă de mine.
Imagini generate de Chat GPT.

Written for Fiction Monday, hosted by Vinitha Dileep (link in the poem).This week's prompt word is: provoke.
Translated by Gemini, with a little tug from me.
Images generated by ChatGPT

Râzând

În amurg curg culori visceral din tăceri. Orizont de opal ancestral, până ieri, îl știam tăinuit de un văl de argint. Orișicine, prin văi descâlcind labirint,

În amurg curg culori visceral din tăceri.

Orizont de opal ancestral, până ieri,

îl știam tăinuit de un văl de argint.

Orișicine, prin văi descâlcind labirint,

ridica doar un colț și mirarea-i sporea

când agale culoare din cer se topea

către ochi efemeri dăruindu-i un vis.

Orișicine visa, transmuta spre-un abis

ce furase pândind pe sub vălul uitat

ca să-și crească un munte înalt, colorat.

Caligraf ieri și azi, și-nainte mereu,

pe opt munți a pictat din cuvinte un zeu

care poartă pe față un văl de argint

și-ncâlcește râzând iar al său labirint.

(2026)

Poezie scrisă cu duzina de cuvinte propusă de Gemini. 

Imaginile au fost generate de Chat GPT.

Vă invit să citiți și celelalte scrieri adunate în tabel și să vă alăturați nouă, dacă vă vizitează inspirația.

Perspective cu adaos de duzină la final

Arta. Experimentezi viața ca pe o artă. Tu ești opera.

Arta

Experimentezi

viața ca pe o artă.

Tu ești opera.

Evoluție

Cioplești sinele

cu dalta gândurilor

în piatra vieții.

Perspectivă

Lucruri mărunte

pot părea fioroase

în perspectivă.

Libertate

În libertate

saltul e arcuire

proiectată-n cer.

Asfințit

Apa cerului

colorată de apus.

Zbor în oglindă.

Veghe

Deasupra ceței

un singur capăt de ram.

De veghe aripi.

Nicolae Labiș și Aurel Dumitrașcu

Drumul Talienilor

Drum peste munte.

La fiecare capăt

câte un poet.

Bujori

Vremea-i târzie.

Întârziați bujorii

pe lângă garduri.

(2026)

Primele două imagini au fost generate de Chat GPT (ambele pentru primul haiku). Portetele poeților au fost lipite în colaj tot de Chat GPT. Ultima fotografie a fost găsită de Gemini pe acest blog. Celelalte fotografii sunt preluate de la Suzana, care le-a ales de aici.

Gemini ne propune alte douăsprezece cuvinte, parcă mai ușor de folosit, de vreme ce de data aceasta nu i-am cerut nimic în mod special. Doar i-am arătat cuvintele de data trecută. Vă las pe voi să judecați gradul de dificultate atunci când le veți integra în scrierile voastre.

Cuvintele sunt: amurg, transmuta, ancestral, visceral, agale, orizont, orisicine, caligrafie, opt, vai, tainuit, efemerida.

Au scris cu duzina de cuvinte propusă:

Carman Pricop

Carmen Pricop 2

Vero

Suzana

Când inorogii...

Infinitul e-o scară fără sfârșit care urcă-n albastru mai sus de lumină printre stele și gânduri care sunt și-or să vină, cu un capăt în noapte și în visuri proptit.

Infinitul e-o scară fără sfârșit

care urcă-n albastru mai sus de lumină

printre stele și gânduri care sunt și-or să vină,

cu un capăt în noapte și în visuri proptit.

Înțeleg, dar rămâne mereu un mister,

căci îmi scapă ceva într-o geană de zare

unde cad inorogi despletiți în uitare,

unde praful de stele se revarsă din cer.

Când încerc să ajung cu mirările vii

pe acele tărâmuri fără timp, fără moarte,

răsfoiesc în tăcere pagini galbene-n carte,

basme — stele aprinse-n priviri de copii.

When Unicorns...

The infinite's a stair that has no end,

Climbing up to the blue, past the light's final gleam,

Midst the stars and the thoughts now or ever I deem —

Propped in dreams, in the night where the long shadows blend.

I consider it all, yet a mystery stays,

Forgotten where skies and earth shall expire,

Where unicorns fade into sunset's red fire,

Where stardust from heavens in sheer wonder rains.

I try to arrive so astonished and bold

At those kingdoms that know neither time nor decay,

Turning pages in silence, which are faded and gray,

Fairy tales — burning stars that a child's eyes unfold.

(2026)

Scrisă pentru Fiction Monday, găzduit de Vinitha Dileep pe blogul ei, Beyond Scribbles. Cuvântul săptămânii: consider.

Traducere în engleză: colaborare fructuoasă între Gemini și mine. 

Primele două imagini: căutate cu Google; a treia, generată cu Chat GPT.

Written for Fiction Monday, hosted by Vinitha Dileep on her blog, Beyond Scribbles. Word prompt of the week: consider.

English translation: a fruitful collaboration between Gemini and me.

The first two images: sourced from Google; the third one, generated with ChatGPT.

Semnul

Un drum uitat, de lume pe culmea unui deal, coboară mai departe-n văioaga din aval, pe lângă un pârău cu ape iuți și reci. Pe-un alt drumeag, pe-o punte peste pârău când treci, îl întretai pe primul și-acolo, la răscruce, pe-un par e prinsă-n cuie o scândură ce duce pe fiecare parte un semn de exclamare și o săgeată către... ceva din depărtare.

Un drum uitat de lume, pe culmea unui deal,

coboară mai departe-n văioaga din aval

pe lângă un pârău cu ape iuți și reci.

Pe-un alt drumeag, pe-o punte peste pârău când treci,

îl întretai pe primul și-acolo, la răscruce,

pe-un par e prinsă-n cuie o scândură ce duce

pe fiecare parte un semn de exclamare

și o săgeată către... ceva din depărtare.

Fiindcă nu arată în lungul vreunui drum,

ci oblic și în sus pe-o parte, ca și cum

ar fi și-o altă cale pentru cei care zboară.

Iar pe cealaltă parte săgeata te coboară

spre iarba înflorită, înaltă pân' la gleznă,

și încă și mai jos, în spaimă și în beznă.

Poate-au trecut pe-acolo o sută de drumeți

cu ochii în pământ, grăbiți sau prea semeți,

fără să vadă semnul ciudat și fără rost.

Dar printre trecători, din când în când a fost

câte un curios care-a privit în zare,

ca să priceapă ce e semnul de exclamare.

Iarba e înflorită, semințele rodesc,

fânul cosit se-usucă și gâze forfotesc,

se scutură frunzarul, aleargă dus de vânt,

se culcă sub zăpadă, se face iar pământ.

Cerul e tot albastru și norii desenează

în mintea noastră forme care întruchipează

o amintire azi, un vis într-altă zi,

pasărea taie zarea, soarele poate-orbi,

furtuna-i trecătoare, stelele n-au destin.

Din cei puțini, doar câțiva s-au dumirit deplin.

The Sign 

A long forgotten path, by all the world ignored,

Descends into the valley, where rapid waters roared,

Along a mountain stream, so chilly and so fast.

Upon another trail, when o'er a bridge you’ve passed,

You cross the very first, and right there, at the choice,

A wooden board is nailed, shouting without a voice;

An exclamation mark is drawn on either face,

An arrow pointing out toward a distant place.

Because it doesn't show a road that you can try,

But sideways and above, as if up in the sky

There were another path for those who soar and fly.

While on the other side, the arrow seems to guide

Down to the blooming grass, that reaches to the shin,

And maybe further down, where fear and dark begin.

A hundred travelers have walked this path, or more,

With eyes fixed on the ground, proud or in haste to score,

Without a single glance at this strange, useless sign.

Yet through the passers-by, at times, along the line,

A lonely traveler would stop and look afar,

To understand the notice, or what the warnings are.

The meadow is in bloom, the seeds begin to grow,

The mown hay dries away, and bugs buzz to and fro,

The leaves shake from the trees and run, by winds impelled,

They lie beneath the snow, back to the earth dispelled.

The sky is always blue, and in the clouds we find

All kinds of shapes and forms portrayed into our mind:

A memory today, tomorrow just a dream,

Birds cut the open air, suns blind you with their gleam,

The storm is passing by, stars have no fate to sign.

Of those so very few, just some could grasp the line.

(2026)

Poezie scrisă pentru Fiction Monday, găzduit de Vinitha Dileep pe blogul său, Beyond Scribbles. Cuvântul săptămânii a fost „notice”.

Traducere în limba engleză Gemini.

Imagini Chat GPT

Poem written for Fiction Monday, hosted by Vinitha Dileep on her blog, Beyond Scribbles. The prompt word of the week was "notice".

English translation by Gemini.

Images by ChatGPT.

Un naufragiu infinit

O poezie în care timpul îngheață într-o clepsidră culcată și naufragiul infinit al sufletului e șters de valurile mării.

E-un joc:

aprinzi chibritul ca s-aprinzi țigara,

arunci chibritul în nisipul ud.

E-o flacără cât dramul de noroc,

lumină cât să fulgere prin seara

în care alergai zălud

din loc în loc

cerând un foc.

Mereu pe fugă,

pe o plajă cu lumea de pe lume,

treceai vânând un vis

și n-auzeai nici dor, nici rugă,

nici când erai strigat pe nume.

Parcă-ți era promis

tărâmul interzis

și nu conta ce lumea-ndrugă.

În alergare ai trecut de ea,

de fata ce purta o pălărie

cu boruri largi,

fata cu ochi de peruzea

și cu privire vie,

cu gura cu miros de fragi

care visa același vis și-aceeași stea.

Rămâne în nisipul ud înfipt,

ca un catarg minuscul

pierdut pe-un țărm de mare,

acel băț de chibrit

scăldându-se-n crepuscul

și dându-și ultima suflare,

pe jumătate pârjolit —

un naufragiu infinit.

Ca-ntr-o fotografie

și timpul s-a oprit în loc,

clepsidra-i răsturnată.

Pe plaja cea pustie

pe undeva, pe lângă doc

poate c-așteaptă-o fată

c-o pălărie

ivorie.

Așteaptă valul care șterge

catargul nebăgat în seamă

din suflet istovit.

Desculță și semeață merge

pe țărmuri, fără teamă,

cu visul ofilit

și-nvață iarăși să alerge

după o stea în infinit.

An Infinite Shipwreck

It’s all a game:

You strike a match to light your cigarette,

Then toss the match into the soaking sand.

A flame as brief as luck’s own fleeting name,

A light to flash across the evening’s net,

Through which you ran across the strand,

From place to place,

As in a race.

Always in flight,

Upon a beach where worlds would crowd and stream,

You passed by, chasing fame,

And heard no longing and no prayer at night,

Not even when they called your name,

As if the lost forbidden land

were truly in your hand,

And what they said was small and trite.

In your swift race, you passed right by her side,

The girl who wore a hat with brim so wide,

The girl with eyes of turquoise blue

And with a gaze alive,

With lips of wild strawberry hue,

Who dreamed the same as you: to thrive,

And shared a star with you.

It's stuck inside the soaking sand,

Like a small mast that broke apart,

Lost on a shore where waters meet,

That wooden matchstick in the strand,

Now bathing in the twilight’s heart

And gasping in its last defeat,

Half-charred, a ruin on the coast—

An infinite shipwreck, a ghost.

As in a photograph in which

Time has been frozen in its track,

The hourglass lies on its side.

Upon the empty beach, 

Somewhere beside the dock’s cold rack,

A girl is waiting with nerves frayed

Wearing a hat of ivory shade

As if she were a bride.

She waits for waves to clear away

The mast unnoticed by the crowd,

And wash her weary soul.

Barefoot and proud she walks the bay

Upon the shores, without a cloud,

Her dream no longer whole,

Learning to chase again today

Another star, so far away.

(2026)

Poezia este scrisă pentru Fiction Monday, găzduită pe blogul Vinithei Dileep, Beyond Scribbles. Cuvâantul săptămânii a fost similar.

Traducerea în engleză a fost o dispută constructivă între Gemini și mine. 

Trei imagini sunt generate AI, prima cu PixVerse, a doua și a patra cu Chat GPT. A treia imagine e un wallpaper găsit de Gemini.

This poem is written for Fiction Monday, hosted on Vinitha Dileep’s Beyond Scribbles blog. The word prompt this week was similar.

The English translation was a constructive debate between Gemini and me. 

Three of the images are AI-generated: the first one with PixVerse, and the second and fourth with ChatGPT. The third image is a wallpaper found by Gemini.