Unde-i umbră și lumină

După umbră e lumină,

după nor e zi senină,

noaptea luna iar răsare,

în timp tot ce-i rău dispare.

Vine-un ceas când în tăcere

apa amintirii cere

să stârnească un ecou.

Apoi pleci la drum din nou,

drum de piatră grea, cioplită,

pentru pas înțelenită.

Umbră nu-i fără lumină.

Rătăcit în zi senină,

un nor pune-o pată-n șes,

loc de poposit ales

lângă apa de izvor

rece, limpede-n ulcior.

Dacă șezi mai mult de-un ceas

soarele-și ia bun rămas,

luna vine-n locul lui

și-n izvorul dorului

se-oglindește în tăcere.

Tu gândești că-i o avere,

aur înșirat pe-oglindă,

lăcomia să-ți aprindă.

Un ecou din depărtare 

iscă doruri din visare

și n-ai timp să  mai rămâi,

pleci la drum la ceas dintâi.

Pân-acasă-i cale lungă,

pasul după pas ajungă

să te ducă la-ntâmplare 

după nor și după floare, 

după lacrimă și piatră,

după cânt și după vatră,

după dragoste sau ură.

Iar acasă-n bătătură

ai să prinzi și rădăcină

unde-i umbră și lumină, 

unde pui piatră pe piatră

ca să construiești o vatră,

unde apa e mai clară,

unde macini timp la moară,

unde-un ceas măsoară viață,

pas pe drum de dimineață

cu ecou și cu putere,

cu speranță și tăcere,

iară seara luna scrie

dup-un nor o poezie

și ți-o spune numai ție.

(2026)

Inspirată de Întrebările fără ecou puse de Vero și de duzina de cuvinte propusă tot de ea.

Incandescențe XXVI și o nouă duzină de cuvinte

Lacrimi

Lacrimi străvezii

limpezind în suflet dor.

Norul călător.

The crystal-clear tears 

Washing away pain and grief. 

Dark clouds in the wind.

Candelabre

Lumânări albe

în mari candelabre verzi —

flori de castan.

White, fragile candles

In large green candelabras —

Scented chestnut blooms.

Vero a păstrat o duzină de cuvinte furnizată de Grok și ne-o propune astăzi: luna, umbra, ceas, pas, ecou, drum, tacere, lumina, piatra, apa, nor, timp.

Pentru înscriere în tabel apăsați AICI 

Cu această duzină de cuvinte au scris:

 

Când te lași

Când te lași de-o iubire care mistuie încă

fiindcă nu-i ancorată la vreun țărm, de vreo stâncă

îți alegi altă zare incoloră, captivă.

Când te lași de-o iubire ești purtat în derivă,

iară pânzele tale nici o pală de vânt

nu le umflă o vreme, între cer și pământ.

Când te lași de-o meteahnă care-ți macină soarta

ca o piatră de moară ciopârțită cu dalta,

te descarci de-o povară și pășești în lumină.

Când te lași de-o meteahnă parcă din rădăcină

nu pe ea ai stârpit-o, ci pe tine te-ai smuls,

te usuci, și te cauți, și nu-ți ești de ajuns.

Când te lași de-o pasiune fiindcă lumea îți fură

cu cruzime visarea și îți face măsură

din micimea din jur, îți alegi întuneric.

Când te lași de-o pasiune Universul nu-i sferic,

dimineața-i părere cenușie și ternă

și drapelul speranței îți atârnă în bernă.

Reînvii o iubire. E un leac sau năpastă?

O meteahnă întoarsă-i întâmplare nefastă,

e blestem, neputință, e uitare de sine?

Reînvii o pasiune, rătăciri să-ți aline,

adieri să îți umfle pânze albe pe mare,

rădăcini să se-afunde-n pământ, iar sub soare

dimineața-nfrunzescă în păduri de speranță,

Universul să-și crească rotunjime de viață.

When You Walk from a Passion

When you walk from a love that's still burning inside,

Since it’s anchored to nothing, with no cliff as a guide,

You will choose other paths, colorless and confined.

When you walk from a love, to the currents resigned,

And your sails will not capture even one breath of worth,

Hanging empty a while, between heaven and earth.

When you walk from a vice that keeps grinding your fate

Like a millstone that’s chipped by a chisel of hate,

You are freed from a burden and you step into light.

When you walk from a vice, in a terrible plight

From your roots you were torn, not the vice that you slew,

And you wither, and search, never whole, never through.

When you walk from a passion since the world robs away

All your dreams, and then turns into night every day

With the smallness around, you don't live, you survive.

When you walk from a passion, then the heavens don't thrive

And the morning’s a ghost, dull and faded in vain,

While the banner of hope hangs at half-mast in pain.

You revive an old love. Is it cure, or a blight?

An old vice that returns is a curse in the night,

Is it weakness, damnation, or self-loss in the wild?

You revive an old passion, to soothe errors compiled,

So that breezes may blow in white sails on the sea,

So that roots may sink deep in the soil, all carefree,

Under sunlight the morning may bloom green with its scope,

And the Universe swell with the roundness of hope.

(2026)

Poezia participă la Fiction Monday, găzduit pe blogul Vinithei. Cuvântul săptămânii este revive.

Traducere de Gemini, corectată de mine, corectată de Gemini... etc, etc... până la forma actuală.

Imagini extrase tot de Gemini din hăurile internetului.

This poem is participating in Fiction Monday, hosted on Vinitha's blog. The word prompt is revive.
Translation by Gemini, corrected by me, corrected by Gemini... etc., etc... until it reached its current form.
Images also pulled by Gemini from the internet's abysses.

Priviri de smarald

Priviri smaragdine cu sclipit de izvor,

iradiind inocență, năzuință și dor,

sunt vrăjite enclave

de speranțe firave.

Acolo stă prins în cârligul de gene,

cristalizat și umbrit de mistere perene,

inexprimabilul gând,

efemer și plăpând.

Tăcerile ochilor, hipnotice, trec

ca pribegi visători care vremea-și petrec

pe cărarea de astre

dintre două dezastre.

E semnul arhaic că măsura-i sub pleoapă.

Clipește și șterge cum spală o apă

în timp de urgie,

sub vremelnicie.

Priviri smaragdine alunecă viu.

Speranțelor - apa le curge zglobiu

prin ochi ce inspiră

cât cer se deșiră.

(2026)

Imaginea Chat GPT

Pentru înscriere în tabel apăsați AICI

 

Au scris folosind această duzină de cuvinte:

Din cuvinte lumi nasc și cu ele lumi mor

După câte geneze se disipa un cuvânt

când cu el desenai în visare pământ?

De pendulul se-oprește ca s-asculte urzeală

de sinteze de gând, oare-i atemporală

țesătura aceasta sau ușor se destramă?

Uneori îmi părea că pui vidul în ramă,

că eterice lumi reverberau un ecou

și materia le dispărea-ntr-un stilou.

Doar în aburi onirici vorba capătă sens?

Universul din ea poate crește și dens?

Plăsmuiești cu cuvântul tot ce știi că n-a fost.

Ce a fost, în cuvânt iarăși capătă rost.

Din cuvinte lumi nasc și cu ele lumi mor.

Oare-avem conștiința finitudinii lor?

(2026)

Imaginea Chat GPT. 

Pentru înscriere în tabel apăsați AICI

Au mai scris cu această duzină:

Iată și răspunsul lui Gemini (ușor editat pentru concizie și precizie) la cererea mea pentru următoarele douăsprezece cuvinte: 

„Provocarea acceptată. Iată o nouă listă de 12 cuvinte cu o sonoritate bogată, gata să fie integrate într-o nouă arhitectură literară. Am selectat părți de vorbire variate, menținând un echilibru între concret și abstract: 

vremelnicie, smaragdine, inspira, tacerile, cristalizat, iradiind, sclipit, pribegi, arhaic, sperantelor, aluneca, inexprimabilul.

Aștept să văd cum veți „îmblânzi” aceste cuvinte.”

Dorul

Din când în când fără zăgazuri și fără margine mi-e dorul. 

Sufletul frânt și-odată rece își caută din nou izvorul 

care să-i potolească setea într-un abis obscur și sec

și-n care arde în acid. Un scut metalic îmi petrec

ca o umbrelă peste zâmbet și peste flacăra adâncă.

Tăind speranța în fractali de la nivelul cuantic încă,

pentru-a-mi pătrunde până-n os și ca să-mi umple iar ulciorul,

din când în când învolburat, fără zăgazuri mi-este dorul.

(2026)

Încă o dată duzina de cuvinte, de data aceasta inspirată de Vero.

Incandescențe XXV

Reziliență

Puf de păpădii

cu dor de viață în el,

urmând destinul.

Seninătate

Trăiește clipa

sau vremea-ți chibzuiește.

În gânduri senin.

Lumină

Flori implicite

în ferestrele tale

sorbind soarele.

Înălțimi

Marea norilor

între vârfuri de munte 

în ochi de vultur.

Accente

Flutură suav

peste spuma norilor 

magnolii albe.

Castel

Sălaș de basme 

învăluit în neguri 

în cuib de stâncă.

(2026)

Primele trei haiku-uri sunt comentarii la postările Suzanei, Magnolia e generată cu Chat GPT.

Saltul

Privește pe maluri oceanul în chinuri

izbind stânca sură cu val înspumat,

cu ape huind jelanii și imnuri

și-având un tezaur în adânc scufundat.

Pierdut de pirați în vechi naufragii,

crescut într-o scoică răzbind prin durere,

așteaptă să fie cules în desagii

cui are curajul să cate, să spere,

curaj ca să sară în hăul uitării,

să taie cu brațul talazul urlând

și-apoi să se-afunde-n tăcerile mării

să afle un fir de nisip strălucind.

Iar când îl găsește să-l facă al lui —

un gând ce s-așază în marea lui mare —

și-apoi să-l aducă în dar orișicui

înțelege oceanul, și speră, și sare...

(2026)

The Leap

Watch how on the shores the ocean in throes

Strikes the grey rock with a foamy high wave,

While chanting its hymns and wailing its woes,

With treasures that sink in a deep, watery grave.

Lost by the pirates in shipwrecks of old,

Grown in a shell through a pain that is true,

It waits to be gathered in bags to be hold

By those who have courage to hope and pursue,

Courage to jump in the void of the past,

Cutting the roar of the billow in two,

To sink in the silence, seafaring at last,

And find a bright sand grain among just a few.

And when it is found, to make it his own —

A thought that sinks in the great, inner sea —

Then offer it freely to those who have known

The ocean, the hope, and the leap to be free.

Scrisă pentru Fiction Monday. Cuvântul săptămânii este SINK. 

Tradusă de Gemini, imagini de Chat GPT.

Written for Fiction Monday. The word prompt is SINK. 

Translated by Gemini, images by Chat GPT.

Prin definiție

Mă întrebam cândva cine sunt eu sau ce

— o întrebare grea. Răspunsul nu îmi e

și nu-mi era nici în trecut prea clar.

De-atunci puteam s-adaug pe cântar

secunde, întâmplări, gânduri nenumărate,

dar le-am uitat pe multe, dacă nu chiar pe toate.

— Nu, nu pe toate, ai să-mi zici, n-ai cum

să treci prin ani de viață și să te pierzi pe drum.

Și-ți spun că ai dreptate, era doar o figură...

de stil, desigur. Știi că ce-mi ieșea pe gură

mereu se desfăcea din inimă curată

și-n vers mă străduiam să fiu adevărată.

Vezi, nu știu cine sunt sau ce nici azi.

Cuvintele dacă-mi aduni și dacă scazi

câte-o metaforă ici-colo, pentru ritm sau rimă,

ce mai rămâne-s eu — prea sinceră. E-o crimă

de care-s vinovată-n vers. Dar nu mint nici în viață.

Prin definiție, eu sunt ce scriu, ce ai în față.

(2026)

By default

I wondered once who I might be or what —

A heavy question. But the answer’s not

And wasn’t in the past quite clear to me.

Since then, I could have weighed for all to see

Countless events and thoughts, seconds that flew,

But most are gone, forgotten, if not all too.

— No, not them all, you’ll say, it can’t be so

To live through years and lose your way, you know.

And I’ll admit you’re right, it was a way...

Of speaking, sure. You know that what I’d say

Came always from a heart that’s pure and free,

And in my verse, I strove the same for honesty.

You see, I still don’t know who I am now.

If you collect my words and then somehow

Subtract a metaphor or two, for rhyme or beat,

What’s left is me — too candid. It’s a feat,

A crime my verse commits. But also life is not a lie

And by default, I am my words and what you see before your eye.

Scrisă pentru Fiction Monday. Cuvântul săptâmânii - default. Imagini - ChatGPT.

Written  for Fiction Monday. The word prompt - default. Images - ChatGPT.

Incandescențe XXIV

Fotografie

Copilărie -

bucurii în alb-negru,

inocente tăceri.

Avariție

Păstrez nimicuri

prin toate colțurile

ființei mele.

(2026)

Am cerut de lucru de la Gemini și, după cum se vede, am primit. N-am avut intenția să postez aceste teme. Am făcut-o din greșeală. Și atunci m-am gândit să completez cu haiku-urile de mai sus, lăsate comentarii pe la alții: primul haiku la Poteci de dor, de unde am preluat și fotografia (merită să le vedeți și pe celelalte din postarea ei), al doilea la Vero, care păstrează multe comori prin toate colțurile constelației ei de bloguri. 

A doua fotografie e generată cu Chat GPT.

Duzina de cuvinte:

atemporala, geneze, disipa, eterice, pendulul, reverberau, vidul, onirici, finitudinii, plasmuiesti, imateriale, sinteze 

Provocări:

Arhitecturi imateriale (face trimitere directă la procesul tău de a „plăsmui” din idei) 

Memoria vidului (sugerează profunzimea și spațiul dintre cuvinte) 

Ecou de geneze (sună grandios și misterios) 

Pendulul dintre lumi (pentru a sublinia trecerea de la real la oniric) 

Catifea de îngheț 

Nisipul memoriei 

Prizonierul orizontului 

Respiro 

Ultima tăcere 

Umbra luminii 

Metamorfoză 

Zbor frânt 

Căutarea 

Oglinzi paralele

Ultima imagine  a fost generată de Chat GPT pe baza celor douăsprezece cuvinte cuvintelor.

Pasăre stea

Chihlimbarie, pulsa în văzduh o lumină 

și cerul cu ton sângeriu dinspre de zori

estompa un reflex de argint - Luna plină.

Iar ea cu sfială-și pitea fața albă în nori. 

Ecouri de aripi întinse în zbor peste vânt —

un murmur șoptit fâlfâind domol depărtâri —

aproape că-i spun veșniciei în taină un cânt

despre pasărea stea care spulberă zări.

O apă curată cu cerul captiv printre unde,

un martor tăcut, oglinda oricărui destin,

înghite-n adâncuri aripă și zbor și răspunde —

ecou al luminii — cui vede în ochiul ei plin.

De strajă, copacul  ce știe secretul tăcerii

întinde pe mal rădăcini de un veac și mai mult.

Amiaza va trece prea repede-n fața-nserării

cu zborul în ea într-al vremii sălbatic tumult.

(2026)

Duzina de cuvinte de la Gemini, imaginile de la Chat GPT.

A mai folosit cuvintele Suzana și Vero

Determinare/Resolve

Floarea

O floare fragilă

încolțește-n asfalt -

supra-viețuind.

The Flower

A fragile flower

Sprouting through the cold asphalt

Simply surviving.

Fluturele

Aripi de fluturi

tremurând în furtună -

zbor spre adăpost.

The Butterfly

Soft butterfly wings

Trembling in the rising storm

Flight to find a home.

Copacul

Copac cocoșat

sub veacuri de urgie -

tăria-n pământ.

The Tree

Ancient, crooked tree

Bowed by centuries of storms

Strength lies in the earth.

Pasărea

Pasăre în zbor

între nori și talazuri

- săgeată spre țărm.

The Bird

Bird in steady flight

Between the clouds and the waves

Arrow to the shore.

Corabia

Cârmaci îndârjit

pe-o corabie-n valuri

vânează o stea.

The Sailboat

Fierce man at the helm

On a sailboat in the waves

Hunting for a star.

Mama

O mamă cu prunc

îmbrățișat în suflet -

drum catre zare.

The Mother

Mother with her child

Deeply embraced in her soul -

The pathway through life.

(2026)

Haiku-uri scrise pentru Fiction Mondays, gazduit de Vinitha Dileep pe blogul ei. Cuvântul acestei ediții: resolve.

Traducerea în engleză e o colaborare strânsă între mine și Gemini.

Written for Fiction Monday, hosted by Vinitha Dileep on her blog. The word prompt for this week: resolve.

The English translation is a close collaboration between Gemini and me.

Leagănă, leagăne

Leagănă, leagăne, mamă și fiu.

Lumina vă scaldă din soarele viu

și firul de iarbă din humă când iese

sub tălpile goale mătase se țese.

Cântec de leagăn sau poate-o baladă

cântă-i domol tu, mamă, și-i adă

sufletul tău și fă-i-l aripă.

Sub ea să se-ascundă, cu ea se-nfiripă.

Pe pajiștea verde, în casa de lut,

ți-e gândul ulcior și inima scut.

Ograda e strâmtă și casa puțină.

Poveștile tale sunt ele grădină,

palat de cleștar și caleașcă de aur.

Din pragul tău pleacă un pod spre balaur.

Iar noaptea când stele se leagănă-n ramuri

și luna lucește tăcută în geamuri,

tu stai și-mpletești cărări de argint.

Pe ele așterni un dor și-un alint.

Pe urmă vezi pașii crescând către zare

și-ai vrea să ții zarea în palmele care

leagănă, leagănă de-o viață întreagă.

Nu poți să-i ții zarea când drum se dezleagă...

(2026)

Poezie scrisă pentru Fiction Mondays, gazduit de Vinitha Dileep pe blogul ei. Cuvântul acestei ediții: resolve.

Traducerea în engleză e o colaborare strânsă între mine și Gemini.

Swing, cradle, swing

Swing, cradle, swing, mother and son,

In the golden light of a living sun.

As the weaving grasses from the earth arise,

A carpet of silk for the bare feet lies.

A lullaby soft, or a ballad's low grace,

Sing to him, mother, in this quiet place;

Bringing him your soul, turn it into wings —

To hide him behind, to blossom, to sing.

On the lush meadow's grass, in the cottage of clay,

Your thought is a pitcher, your heart shields the way.

The yard is so narrow, the house is so small,

But your stories are gardens, rising over it all,

With castles of crystal and coaches of gold.

From your doorstep ahead, dragon-paths will unfold.

When the stars shine and sway on the branches at night,

While the moon fills the windows with silent, white light,

You sit there and you weave silver paths for his quest,

Which are lined with a longing and a mother's sweet rest.

Then you see how his steps to the horizon grow,

And you’d hold it for him — how, you simply don't know —

In your hands that have rocked him through life, ever true.

But you can't hold the world when his road starts anew.

Written for Fiction Monday, hosted by Vinitha Dileep on her blog. The word prompt for this week : resolve.

The English translation is a close collaboration between Gemini and me.

Incandescențe XXIII

Stea călăuzitoare

Stea călăuză 

greu de găsit uneori -

orbit de lumini. 

Lodestar

Our lodestar's light, 

It is hard to find sometimes -

blind in a dazzle.

Ploi de petale

Cad peste destin

petale de alegeri

în vântul șansei.

Petal Rain

Petals of choices 

fall over destiny's paths 

în the wind of chance.

Dans

Ne dansăm pe drum -

între prăpăstii și zid -

nădejdi și planuri.

Dance

We find our way

dancing our hopes and plans,

between walls and chasms.

(2026)

Ghicitoarea

"Maică, 

dă-mi cinci lei aici să-ți spun 

încotro s-apuci! E bun

drumul care-ți stă în față

sau orbecăiești în ceață?"

"Nu-ți dau cinci, îți dau și zece

dacă poți să-mi zici la rece

ce s-aleg, cum e corect,

care drum e cel mai drept."

"Dă-mi atunci cei zece lei!

Înapoi nu poți să-i iei,

dar să știi că eu prezic

ce-ai să faci și mă dezic

de urmările pe care

în răstimpuri viitoare

le-or avea cele alegeri.

Să nu fie ne-nțelegeri!"

"N-or să fie! Fă-mi ușoară

calea vieții. Mă omoară

să gândesc, să mă frământ

cât mă aflu pe pământ!"

Iar robotul fără viață,

amplasat în colț, în piață,

deghizat în ghicitoare,

pe-o para din cingătoare

spune omului ce cale

i-ar surâde dumisale,

după ce i-au fost livrate

decizii nenumărate

din șaizeci de mii de vieți.

Și prezice tot ce vreți...

Poate eu și tu, citind

aste rime șchopătând,

învățați să medităm

când decidem, când lucrăm,

nu vom da cei zece lei.

Dar în lume sunt și cei

ce-s ușor de dus de nas.

Pentru ei e doar un pas...

Și mai sunt cei care pot

(ei sunt chiar puțini de tot)

să îi dea la ghicitoare

o misiune oarecare...

Astfel într-un colț, la piață,

nu se schimbă doar o viață, 

ci, cuvânt după cuvânt,

soarta lumii pe pământ.

(2026)

Căutând o imagine care să se potrivească pentru cuvântul predict, ales de Vinitha pentru Fiction Monday am găsit acest articol. Poezia arată una din căile deschise de Centaur.

Gemini a tradus poezia în engleză.

The Fortune-Teller

"Give me five, good soul, I'll show
Which direction you should go!
Is the path ahead quite clear,
Or is fog and dreaming near?"

"Five? I'll give you ten instead,
If you tell me, with clear head,
How to choose, what’s right to do,
Which straight path I should pursue."

"Give me then those ten, I say!
There's no path to take them back,
But I'll show the future's track.
Yet I wash my hands of all
Consequences that may fall,
From the choices you will make
In the steps you're yet to take.
Let there be not one mistake!"

"None at all! Just ease my way,
Lighten up my life today.
Toil and thought I’ve come to hate
While I walk through earthly fate!"

And the robot, void of life,
In the market's noise and strife,
Dressed up as a fortune-teller,
A cold coin-collecting dweller,
Tells the man what path to take,
As his future's at the stake.
After countless choises flow -
Sixty thousand lives in tow -
It predicts just what you need,
For a price, with lightning speed.

Maybe you and I, who read
Limping rhymes like these, indeed,
Learned to pause and meditate
As we work or choose our fate,
We will not give up the ten.
But there are some other men,
Easy to be led astray...
For them, it's a step away.

Then some others, far and few,
(For they are a tiny crew)
Give the teller a new quest,
Hoping for what suits them best.

And so there, in market’s square,
It’s not one life they repair,
But they change, word after word,
How the fate of Earth is stirred.

While searching for an image to match the word predict, chosen by Vinitha for Fiction Monday, I came across this article. The poem illustrates one of the paths opened by the Centaur and it is translated in English by Gemini. 

Nu mă lăsați sub o umbrelă

Am răsărit din întuneric pe malul rece, sec și frânt.

Pe-o margine de-abis mă clatin, ultima viață pe pământ.

Un os metalic am în stânga și câteva-ndărătul meu.

Mă-ntreb de-au fost cândva umane sau le-a pierdut pe drum vreun zeu.

Deasupra cerul se desface și se împarte în fractali:

din ani-lumină între stele până la cei mai ireali

stropi cuantici de mistere care tăind istoria-n frânturi

m-au izgonit sub o umbrelă, sub ploi de-acid și-alte lături.

O geană de lumină acră și înghețată-n violet

apare parcă de niciunde, înlănțuită-ntr-un secret.

Iar oasele lucesc amarnic, cu irizații de metal.

Eu stau tot fără de speranță pe malul vremii, abisal.

Apoi lumina se-ntețește eterică, de aur viu

și-un dor de viață mă izbește și iarăși vreau să simt, să fiu.

Până și-abisul se-ncălzește, un râu de stele prevestind

că-i o răscruce la amiază. Trăiesc sperând și sper trăind.

Dar în amurg cerul de lavă dezlănțuie din nou infernul

într-un vârtej întunecat ce mistuie în foc eternul.

Înmărmurită-n resemnare, fără putere, ard și eu

și arde toată nemurirea din om și fiecare zeu.

Vă cer nu pentru mine viață, cer cerul pentru viitor,

fără acid și fără flăcâri. Dați-mi speranță, vis și dor!

Nu mă lăsați sub o umbrelă! Dați-mi lumina înapoi!

Apoi pe malul vremii mele aș împărți scântei cu voi.

(2026)

Poezie scrisă cu cuvintele duzinii generate de Gemini după imaginile generate de Chat GPT pe baza lor.

Au scris cu cele douăsprezece cuvinte Suzana, Laura, Vero și încă o dată eu.

Gemini a tradus în engleză.

Bring Back The Light

I rose from darkness on a shore, so cold, so dry, so torn,

Beside an abyss, trembling now—the last life ever born.

A metal bone rests to my left, some others lie behind,

I wonder: were they human once, or lost by gods unkind?

Above, the sky begins to break, in fractals it divides:

From eons lost between the stars to where the mystery hides—

In quantum droplets of a past that sliced through history’s seams,

I’m driven under a frail shield, through acid rains and screams.

A lash of sour, frozen light in violet hues appears,

Arising out of nowhere now, enchained by secret fears.

The bones are gleaming bitterly with iridescent sheen,

While hopeless on the edge of time, I face the void unseen.

But then the light grows stronger yet, a gold and living fire,

A thirst for life strikes once again, to be is my desire.

Even the chasm warms its dark heart, as starry streams give sign

That noon shall bring a turning point. Through hope, this life is mine.

Yet in the dusk, a lava sky unleashes hell once more,

In darkened swirls that burn away what was eterne before.

Frozen in resignation now, I wither in the flame, 

And immortality expires, for gods and men the same.

I do not ask for my own life, but for the days to be,

Without the acid or the fire. Give hope and dreams to me!

Don’t leave me beneath a frail shield! Bring back the light I knew!

Then on the shores of my own time, I’d share my sparks with you.

Orbire

Un fulger, o geană de zare aprinsă,

o flacără vie, scânteie sfioasă și stinsă,

o candelă simplă, un sfeșnic cu o lumânare,

șuvoi de lumină în ochiul în formă de soare,

o mie de raze-n cristalele din policandru

și încă o mie-n luminile rampei la teatru,

sclipiri prin fațete perfecte de diamant,

o singură stea pierdută departe-n neant –

orbire de-o clipă, strângi pleoapele, gata, a fost,

și tot ce-i în jur își capătă iarăși un rost.

Mai e o orbire-n lumina aceea discretă

ce joacă șăgalnic și pâlpâie stins, desuetă...

Nu simți nici când vine, când vine nu știi c-a venit

și bâjbâi în noapte și juri că nu ești orbit.

Te-nnoadă, te leagă, te leagănă dulce o boală,

te-nvârte năvalnic și iute te ia cu-amețeală...

Orbirea te ține o toamnă, un an sau o viață.

Orbești în lumină, orbecăi prin ploaie și ceață.

Deschizi iarăși ochii și toate capătă rost,

căci fără orbire nici unul n-am ști ce-am fi fost.

(2026)

Dazzle

A flash, a faint glimmer on heavens afire,

A spark that is shy and a flame’s brief desire,

A candle so simple or a wick’s lonely glow,

A torrent of light where the sun's gaze may flow,

A thousand bright rays in a crystal’s design,

A thousand more where the theater lamps shine,

The shimmer through facets of diamonds so clear,

A single star lost in the void’s distant sphere –

A moment of blindness, you blink and it’s gone.

For all that’s around you the meaning is drawn.

But there is a blindness in a light more discreet,

That flickers and dances, old-fashioned and sweet...

You feel not its coming, nor know when it’s near,

You grope through the dark, swearing vision is clear.

It binds you, it knots you, a sweet, numbing spell,

It spins you in circles, a dizzying swell...

This blindness may hold you a year or a life.

In light you are blinded, you fumble through strife.

Then eyes open wide and the meaning is there,

For without being dazzled, you’d have lost what you were.

Tradusă de Gemini.

Translated by Gemini.

Poezie scrisă pentru Fiction Monday găzduită de Vinitha Dileep pe blogul ei, Reflections. 

The poem is written for Fiction Monday hosted by Vinitha Dileep on her blog, Reflections. The prompt was dazzle.

Farul

O rază de lumină străfulgerează noaptea

și ceața o străbate din zare până-n zare,

sclipirea ei despică în două realitatea

cu promisiunea-i caldă, mereu strălucitoare.

Ridică văluri care-ascund minciună,

urâtul cocoșat, cu fața strâmbă,

ipocrizia, goana cea nebună

după avere, nepăsarea tâmpă.

Le dezgolește și înlâtură spoiala;

măștile curg - mizerie, noroi.

Lumina crudă are îndrăzneala

s-aducă frumusețea, speranța înapoi.

Sub care far s-ar împlini vreodată

cuvintele pe care cu sete le rostesc

în lumea asta parcă tot mai întunecată

în care nu ne pasă că unii ne prostesc?

The Beacon

A ray of light flashes through night

and pierces mist from shore to shore,

its sparkle splits the world in sight,

with glowing promise, evermore.

It lifts the veils that hide the lies,

the hunchbacked ugly, twisted face,

greed’s frantic race, the guilty ties

and apathy’s dull, hollow pace.

It strips them bare, removes the sheen,

the masks fall off — just dirt and mud.

The raw, bold light enters the scene, 

to bring back hope and beauty’s bud.

Under which beacon would they bloom —

the thirsty words that I recite,

when all the world is drowned in gloom

and we don't care they fool our sight?

(2026)

Tradusă de Gemini.

Translated by Gemini.

Poezie scrisă pentru Fiction Monday găzduită de Vinitha Dileep pe blogul ei, Reflections. 

The poem is written for Fiction Monday hosted by Vinitha Dileep on her blog, Reflections.