Fata veselă din casă
Iarăși iese și petrece
Cu copii ce tac la masă.
E-un tablou de pus în ramă:
Pasăre pe cer se ține,
Suflă vânturile, cheamă
Peste munți și ape line.
Nu mai e ca înainte,
Frig, noroi, și ploi, și zloată...
Ziua-i lungă și fierbinte,
Arșița-i ca o lopată
Care-n țeastă greu izbește.
Nici la umbră nu-i mai rece...
Când văpaia se-ntețește,
Vara vine, vara trece...
Din sporovăit nimicuri.
Toaletele își schimbă,
Inventează șiretlicuri
Care să-i mascheze-n grabă
Vreun necaz ce o apasă
Și să zici că n-are-o treabă
Fata veselă din casă.
E la operă, la teatru,
La plimbari pe promenadă
Însoțită și de patru
Domni în straie de paradă.
Ar mai ține-o mama-n casă,
Dar ea vrea mereu să-ncerce
Lucruri noi și nu îi pasă,
Iarăși iese și petrece.
Că mai are trei odrasle
Zbânțuite în ogradă,
Parcă-s luate de pripas. Le
Dichisește-n haine noi
Și le scoate la terasă.
Dar n-ar vrea un tărăboi,
Ci copii ce tac la masă.
Când apare-un fotograf
Cu un obiectiv cât brațul,
Toți se scutură de praf
Și-și înăbușă nesațul.
Zâmbete cât le e fața
Și ținută demnă, calmă,
Iese-n poză și mătreața!
E-un tablou de pus în ramă.
Merg s-adune floricele.
Mama nu-nchide o geană,
Parcă ar păzi trei iele
Care-aleargă cu o sfoară
Și înalță zmeul. Bine
Că adie vântul! Rară
Pasăre pe cer se ține.
Seara vine-ntr-un târziu
Și-i adună iar în casă.
Numai fata, chiar nu știu
Dacă s-a intors acasă
Sau a prins-o miezul nopții
La bairam, fără vreo teamă,
Că prin cap, ca la netoți,-i
Suflă vânturile, cheamă...
O găsește-n pat la ea,
Gata să alunge ceața
Din priviri; pe canapea
Greu de tot se tolănește,
Capul nemișcat și-l ține
Fiindcă urcă și-amețește
Peste munți și ape line.
Peste munți și ape line
Suflă vânturile, cheamă...
Pasăre pe cer se ține,
E-un tablou de pus în ramă.
Cu copii ce tac la masă
Iarăși iese și petrece
Fata veselă din casă;
Vara vine, vara trece...
(2026)
O duzină, și-ncă una,
adunăm în toată luna.
Nu propun azi una nouă.
Așteptăm o zi sau două,
poate înc-o săptămână,
ca să adunăm o mână
de postări, c-a fost vacanță.
Scrieri vin de la distanță.
P.S. Imagini: același ChatGPT
O duzină frumos împachetată într-o glosă de sfârşit de vară!
RăspundețiȘtergereÎmi plac şi imaginile create de ChatGPT.
Să vină toamna, cu inspiraţie şi cu tot ce-ţi mai doreşti!
Mulțumesc pentru aprecieri și pentru urări!
ȘtergereLa o a doua lectură am remarcat că ai trişat un picuţ. 😁 În strofa a cincea ai înlocuit "Cu copii ce stau la masă" cu "Ci copii ce stau la masă". Cu puţin efort, poţi remedia. E păcat să ştirbeşti bunătate de glosă pentru atâta lucru.
RăspundețiȘtergereŞi ar mai fi ceva, referitor la versificaţie, în aceeaşi strofă: "odrasle" nu rimează cu "pripas. Le", degeaba coincid ultimele 3 litere din cele 2 versuri. Sunt sigură că poţi repara şi asta.
Am tratat toată poezia ca pe o glumă. Adică n-am luat deloc în serios procesul de șlefuire.
ȘtergereCa să o dreg, după gustul meu, ar trebui să renunț la duzină și/sau să rescriu și prima strofă, și strofele legate de schimbările din ea. „Fata veselă din casă” îmi sună complet anapoda. La fel și sintagma „copii ce tac la masă” apare în text ca nuca în perete. Abia am reușit să o leg în poveste. Nu mai spun de abundența de rime în -asă...
Să știi că rima „odrasle”/ „pripas. Le” am preluat-o din Dicționarul de rime și asonanțe de Mihail Nemeș, pe care îl folosesc cu mare succes ca să constat că unele cuvinte nu au rime utilizabile în context. :)
A folosit și Topîrceanu procedeul acesta. Asta am găsit în grabă:
„Ştiu, pe astfel de specimeni
Astăzi nu-i condamnă nimeni,
Au ajuns la apogeu.
Ei, dar ăsta să mă-nfrunte?...
Pun'te
Un moment în locul meu!” (Scrisoarea)
Acestea fiind zise, n-am de gând să-mi bat capul să schimb pe ici, pe colo, când ar trebui să transform cel puțin o treime de poezie.
Pun'te chiar rimează cu înfrunte. Nu apare niciun punct care să rupă legătura, ca între pripas şi le. (Ia-te după urechea ta, nu după dicţionarul ăla! 😊)
ȘtergereIar poezia e ta, faci ce vrei cu ea. 😊
Inspiraţie şi spor în continuare!
Deci punctul te deranjează. Punctul nu era în dicționar, recunosc! :))
ȘtergereUite ce mi-ai făcut! În loc să mă uit și eu la un episod (că l-am început de vreo trei zile și n-am reușit încă să-l termin), am meșterit asta:
Vara vine, vara trece,
Fata mamei cea mai mare
Iese iarăși și petrece
La terasă, pe răcoare.
E-un tablou de pus în ramă:
Pasăre pe cer se-aține,
Suflă vânturile, cheamă
Pe podgorii, pe coline.
Nu mai e ca înainte,
Frig, noroi, și ploi, și zloată...
Ziua-i lungă și fierbinte,
Arșița-i ca o lopată
Care te izbește-n țeastă.
Nici la umbră nu-i mai rece,
Iar văpaia-i o năpastă...
Vara vine, vara trece...
Nu se-oprește a ei limbă
Din sporovăit nimicuri.
Toaletele își schimbă,
Inventează șiretlicuri
Care să atragă-n mreajă
Cavaleri galanți, cu stare.
Zici că le-a făcut o vrajă,
Fata mamei cea mai mare.
E la operă, la teatru,
La plimbari pe promenadă,
Însoțită și de patru
Domni în straie de paradă.
Ar mai ține-o mama-n casă,
Dar ea vrea mereu să-ncerce
Lucruri noi și nu îi pasă,
Iese iarăși și petrece.
Mama n-are timp să șadă,
Că mai are trei odrasle
Zbânțuite în ogradă.
Înainte cu un ceas le
Dichisește-n haine noi
Și le scoate la plimbare.
Dar n-ar vrea un tărăboi,
La terasă, pe răcoare.
La local, e-un fotograf
Cu un obiectiv cât brațul.
Toți se scutură de praf
Și-și înăbușă nesațul.
Zâmbete cât le e fața
Și ținută demnă, calmă;
Iese-n poză și mătreața!
E-un tablou de pus în ramă.
Dup-amiază, în poiană
Merg s-adune floricele.
Mama nu-nchide o geană,
Parcă ar păzi trei iele
Care-aleargă cu o sfoară
Și înalță zmeul. Bine
Că adie-un vânt și rară
Pasăre pe cer se-aține.
Seara vine-ntr-un târziu
Și-i adună la culcare.
Numai fata, chiar nu știu
De-a venit tot fată mare
Sau a prins-o... miezul nopții
La bairam, fără vreo teamă,
Că prin cap, ca la netoți-îi
Suflă vânturile, cheamă...
Dar e cert că dimineața
O găsește-n pat la ea,
Nu se limpezește ceața
Minții și, pe canapea,
Se prăvale ca de boală,
Capul nemișcat și-l ține,
Fiindcă-i greu la mahmureală
Pe podgorii, pe coline.
Pe podgorii, pe coline
Suflă vânturile, cheamă...
Pasăre pe cer se-aține,
E-un tablou de pus în ramă.
La terasă, pe răcoare
Iese iarăși și petrece
Fata mamei cea mai mare;
Vara vine, vara trece...
Nu punctul mă deranja, ci rima care nu e rimă. Şi pe care ai înlocuit-o cu una similară: odrasle - ceas le. 😂
ȘtergereNu rimează. Sunt două cuvinte între care vorbitorul face în mod normal o pauză, deci acolo se cere o virgulă: "Înainte cu un ceas, le dichiseşte-n haine noi şi le scoate la plimbare."
Îmi place, sincer, tot restul glosei. Mare păcat, din punctul meu de vedere, că te-ai cramponat de "...s le" ăsta. Puteai găsi altceva (renunţând la "odrasle" pe post de coadă de vers), că doar de altfel ai rimele la degetul mic. 😊
Şi îmi pare sincer rău că din cauza comentariului meu ai amânat vizionarea acelui episod. Pe viitor o să mă abţin de la astfel de comentarii. Promit!
Să ai un septembrie plin de tot ce îţi doreşti!
Cred că mi-ai înțeles greșit tonul din comentariu. Nu era un reproș. Îmi pare rău că a părut așa. Dacă nu aveam chef să scriu, nu scriam. Am să fiu mai atentă pe viitor când e loc de interpretare. Promit și eu!
ȘtergereN-am rimele la degetul mic. Le caut prin dicționare, și cel de care pomenam mai sus și altele online - de rime, de sinonime.
Îmi plac odraslele, mi-e greu să mă despart de ele. :)
Odrasle... vâsle... Trimite-le pe lac. 😄 Sau promovează-le 😄, pune-le în fruntea unui vers - sau măcar pe la mijloc, nu în coada lui.
ȘtergereAm mutat odraslele înainte de a vedea ce ai scris aici. Cu puțină părere de rău... Am să găsesc vreodată și o variantă fără virgulă, fiindcă îmi plac rimele astea rupte. ☺
ȘtergereIar eu am scris aici înainte de a vedea că ai mutat odraslele! 😁
ȘtergereAm intrat tiptil sperand sa nu vad o noua duzina!😊😊😊
RăspundețiȘtergereM-am linistit, asa ca am admirat noua ta creatie. Felicitari multe-multe, draga Carmen!
Un septembrie pe placul tau!❤️😘
Te-am așteptat. ☺
ȘtergereMulțumesc pentru aprecieri și pentru urări, dragă Suzana! ♥
O toamnă frumoasă și inspirată! ☺♥