cu degete de lavă pe toată firea mea.
Și m-aș fi adăpat dintr-un izvor de dor,
dar mi-au crăpat și palma, și lutul din ulcior.
Mi se făcuse foame de timp și de lumină,
dar seceta-mi smulgea avid din rădăcină
clipe, le spulbera grăbindu-le să moară
cu fluturii luminii răpuși și ei spre seară.
Mi se făcuse viață de-un timp până spre zare
și amânam cu fluturi a lumii înserare.
Cu palmele crăpate făceam ulcior din lut
și timpul mi-l rotea curgând în absolut.
(2017)
De versurile tale mi se făcuse dor,
RăspundețiȘtergereŞi lacom sorb acum, din ochi,şuvoiul lor.
Șuvoiul lor a devenit doar picătură,
Ștergeresă umezească inimă și gură
și să ne ostoiască dor.
Gandul tău bun mi-e hrană și izvor.