duminică, 4 mai 2014

Ca în fiecare zi

Ca în fiecare zi mă întorc de la şcoală,
îmbrăcată cu hainele surorii mai mari,
cu fusta puţin destrămată la poală,
cusută de mama, dar n-am ochii amari.

Ca în fiecare zi trec pe lângă librărie.
Vitrina ei mare, plină de cărţi, de idei,
întruchipează o lume minunată şi vie.
M-aş rătăci nesfâşit pe cărările ei!

Ca în fiecare zi îmi iau inima-n dinţi
şi mă strecor prin uşa abia întredeschisă
cu paşii timizi şi cât pot de cuminţi
ca să nu fiu băgată în seamă şi respinsă.

Ca în fiecare zi n-am la mine vreun ban,
să pară că-i drept s-ating astă comoară
şi că umbletul meu nu e iarăşi în van,
că inima mea nu începe să doară.

Ca în fiecare zi iau o carte în mână,
îi mângâi coperta cu drag şi cu jind.
Cât de mult îmi doresc să o am, să-mi rămână,
acasă s-o duc, s-adorm seara citind!

Ca în fiecare zi deschid cartea cu milă
să nu las vreun semn, să nu o îndoi,
şi citesc mai departe, căci ştiu la ce filă
am ajuns. Mă scufund în cuvintele noi.

Ca în fiecare zi timpul repede zboară...
Parcă ora-i o clipă, un avânt în visare!
Las cartea pe raft c-o durere amară.
Mă strecor iar afară din tăcerea cea mare.

Ca în fiecare zi plec cu inima strânsă
de teamă că mâine n-am s-o găsesc.
În suflet o lacrimă-mi cade neplânsă
de ochii pustii ce încet se-mpietresc.

Ca în fiecare zi mă gândesc că-i nedrept!
Nu cer podoabe, haine scumpe, palate.
Tot ce-mi doresc e-un cuvânt înţelept,
o lume de vis prinse-n file de carte!
(2014)


Proiectul Semn spre carte îşi propune şi deja reuşeşte să alunge tristeţea nedrept cuibărită în inimi de copii aflaţi în situaţii asemănătoare cu fetiţa despre care am povestit. Dacă vreţi să aduceţi un zâmbet pe un chip inocent puteţi urma una din următoarele căi:

Votaţi proiectul în Ţara lui Andrei, fără să vă lăsaţi împiedicaţi de faptul că crearea contului e ceva mai complicată, apoi distribuiţi link-ul către prieteni generoşi cu rugămintea de a-şi adăuga voturile.

Scrieţi pe blogul propriu despre proiect folosind bannerul conceput de Sonia.

Puteţi, de asemenea, să participaţi la proiect prin donaţii de cărţi sau aducând în atenţia Soniei poveştile unor copii care îşi doresc să citească, dar situaţia materială nu le permite achiziţionarea cărţilor dorite.

Pentru oricare dintre aceste gesturi gesturi generoase vă mulţumesc din suflet!

6 comentarii :

  1. Ce să spun, ţin pumnii strânşi! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Mulțumesc mult, Carmen, pentru susținere. Și pentru o poezie în care am găsit și crâmpeie din copilăria mea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu îţi mulţumesc pentru că n-ai uitat, pentru efortul pe care îl faci, pentru timpul dăruit, pentru zâmbetul şi bucuria fiecărui copil!
      Deşi am crescut într-o casă în care n--au lipsit cărţile, mi s-a întâmplat şi mie să privesc o carte pe raftul librăriei şi să-mi spun cu părere de rău: "Altădată..." Şi nu neapărat în copilărie...

      Ștergere
  3. Asa mai simt si eu cand sunt intr-o limbrarie. Le-as cumpara pe toate!

    RăspundețiȘtergere