
Uneori culorile sunt sfâşiate din voaluri,
Uneori cuvintele sunt mai aproape de stele,
Uneori ziua are ochii albaştri
Şi noaptea adoarme în pragul visării.
Timpul acela străbate o mare de flori
Deschise pe umerii verzi ai bucuriei
Înfrunzind mereu din acelaşi dor
Înalt şi limpede împlinit.
(1988)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu