vineri, 14 mai 2010

Un singur surâs



Când prea monoton zilele trec,
Când visul s-a frânt şi nu pot să plec,
Când prinsă-ntr-o clipă sau o întâmplare
Mi-e ceaţă în gânduri şi nu-i nici o floare,

Când n-am ce să plâng şi inima-i seacă
Şi nici nu mai ştiu dacă-s încă întreagă,
Când m-am rătăcit prin roi de-amănunte
Ce n-au nici un sens şi-s atât de mărunte,

E de ajuns o vorbă frumoasă
Ca un poem să-mi fie întoarsă
Şi-un singur surâs, o privire ce ştie
Spulberă norul şi clipa pustie…

E iar bucurie!
(2010)

joi, 13 mai 2010

Capitolul II


(traducere, acelaşi autor)

Dulce candoare care aminteşte
De-o lume inocentă, pură,
Un loc care cu greu se regăseşte
Şi poate chiar şi-atunci visul mă fură.

Încă un început mi s-a ales?
Sau e-un capitol scris în continuare
Povestea creşte fără înţeles
Şi cine ştie unde duce oare...

Chiar şi aşa, încă o dată
Mă-ntorc în urmă spre-acel gând
Că fiecare rimă îngânată
Era acelaşi, unicul cuvânt.

Şi nu-i trecut, şi nu-i nici viitor,
Acum am înţeles, în fine,
E numai sufletul meu călător
Ce umblă căutându-se pe sine.

Nu pot să uit nişte cuvinte
Şi peste altele să trec nu pot,
E glasul care îmi răsună-n minte
Şi-mi stăpâneşte sufletul de tot.

Povestea merge înainte...
(2010)


Un capitol de viaţă, o căutare continuă, o poezie ca o speranţă: Chapter II de Andrei

sâmbătă, 8 mai 2010

Plouă



Plouă sălbatic, plouă în lume
Plouă-n şuvoaie, plouă cu spume,
Plouă cu sunet de tobe-nfundate,
Plouă in noapte cu fire legate,
Plouă la streşini, plouă pe geamuri,
Plouă în iarbă, plouă pe ramuri,
Plouă ca şoapta unui izvor,
Plouă cu lacrimi căzute din nor,
Plouă pe toate, pe toate le spală,
Plouă, dar noaptea rămâne de smoală,
Plouă pe suflete nemângâiate,
Plouă cu dragoste şi bunătate.
(2010)

joi, 6 mai 2010

Căutare



M-am rătăcit într-un labirint
şi de atunci mă caut mereu.
E o căutare ciudată sau, poate,
un labirint ciudat
pentru că nu reuşesc deloc
să mă regăsc întreagă.
Uneori dau peste o frântură de gând,
alteori peste o trăsătură mai importantă,
însă, când cred că reconstituirea
se apropie de sfârşit,
descopăr cu mirare
ori că un gest mi-a luat-o razna,
ori că, între timp, o idee a mai evoluat
şi trebuie să o fugăresc
până după colţul următor.
Numai de m-aş termina de adunat
până la terminarea timpului
de şedere în labirint.
(1987)

marți, 4 mai 2010

Iarbă


Iarba verde de acasă,
Iarbă moale de mătasă,
Covor pentru tălpi sfioase
Cu fiori de vânt prin oase.
Iarbă deasă
Pentru coasă,
Iarbă rară
Să mă doară,
Când strivită nici nu geme,
Când se curmă nu se teme.
Iarbă nouă
Ţine rouă,
Iarbă veche
Cu pereche,
Iarbă arsă şi uscată,
Inima-i nemângâiată,
Iarbă fragedă şi crudă
Inima să mi-o audă,
(Iarbă verde)
Cine crede,
(Iarbă seacă)
Dacă pleacă.
Iarbă vie-a dorului
Fără umbra norului,
Iarbă care s-a uscat
Şi fânul s-a scuturat.
(2010)

duminică, 2 mai 2010

Amintire



Pe vremea când stăteam pe patul tău cuminţi
Şi ascultam în murmur lin iubirea,
Ori povesteam cu glasuri mici, fierbinţi
Nimicuri între care doar tăcerea
Spunea tot ce-am fi vrut să povestim,
Pe vremea când visam ore târzii în noapte
Şi stele număram în ochii tăi miraţi,
Când ne pierdeam în doruri şi în hăţiş de şoapte
Eram frumoşi, nebuni şi minunaţi
Şi nu aflasem că, încet, încet, murim.
(1998)

sâmbătă, 1 mai 2010

Pacea din singurătate



E iarnă sus, în munte, la cabană,
E viscol, vânturi albe grele
Se-apleacă pe ninsori cu tot cu ele
Şi fulgeră în suflete o rană.

Peste un ceas noaptea cea oarbă
Se-aşterne de fantasme plină,
Umbre uitate de lumină
Ce în trecut vor să mă soarbă.

În întunericul adânc răsare luna,
Vântul se domoleşte cu mirare
Şi liniştea e-o nouă arătare
Pe muntele bătrân dintotdeauna.

Ascult tăcerea cu un fel de teamă,
Singurătatea las să mă cuprindă,
Ies cu paltonul până-n tindă
Şi toate par că vor să doarmă.

Aduc în minte tot ce altădată
N-am avut timp să mai măsor
Şi-acum îmi pare că-i uşor
Să regăsesc şi pacea toată.

Mâine voi coborî din munte-n viaţă,
Voi rătăci iar prin mulţime,
Singurătatea-n adâncime
Pierdută fi-va dimineaţă.

Mă voi amesteca printre destine
Şi ele vor lega destinul meu,
Voi căuta un drum şi-un loc mereu,
Când viaţa-n amănunte mi se ţine.

Dar intr-o noapte viforoasă poate,
Nesomnul când mă va veghea,
O umbră va reînvia:
E pacea din singurătate.
(2000)