Uitare de-acasă, ieșire în lume,
cărări fără nor ce n-au niciun nume,
o mască pe față purtară cu artă
acum și mereu, schimbare de soartă,
cu zările-nchise în urmă, 'nainte
deschise culoare înguste în minte,
învață cu greu să respire cenușă,
trecutu-i o notă uitată pe ușă...
***
Prin artă se scutură suflet de mască
și zări neumblate-nainte se cască,
uitare de sine, întoarcere-acasă,
ieșire în lume cât timp i se lasă,
cărări fără nor cu furtună în pas,
culoare întinsă pe cer la popas,
învață acum să respire senin
c-o notă de-nalt în sufletul plin.
(2020)
Ieșire în lume la Eddie acasă,
duzina de vorbe țesute în plasă...
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Esti din ce in ce mai filozofica in aceste creatii minunate!
RăspundețiȘtergereSi-mi place tare mult!
O saptamana minunat inspirata, draga Carmen! Imbratisari!
Dada! Filosofie-n versuri! :)
RăspundețiȘtergereMinunata zi iti doresc sa ai!
Sper ca esti bine, draga Carmen!
RăspundețiȘtergereAm trecut sa-ti spun Paste fericit cu mult senin!
Te imbratisez cu drag!
Imi aduce aminte de Faust a lui Goethe, proza prin lirica.
RăspundețiȘtergereSuperb!