sâmbătă, 1 septembrie 2012

Căutând înţeles

(Căutând înţeles)

Deşi cuvintele duzinei m-au prins ca un magnet,
Nu mi s-au închegat în niciun rând concret.
Le-am petrecut prin tâmplă şi-am încercat să ţes
Pe înţelesul lor tipar cu înţeles.

(Muzeu)

Am viztat muzee, am admirat picturi
Şi mi-am umplut privirea de plinul lor de nuri.
Am străbătut cărare întinsă de penel
Cu adieri, parfumuri şi sunet în pastel.

(Vrăji)

Am frământat aluatul iscând o tulburare
Cu drojdia, făina şi izul lor de soare.
Aşa s-a copt şi pâinea, ca grâul copt în lan,
Cuptorul rumenind-o cu foc şi cu alean.

Şi m-am gândit: făina-i venită de la moară.
Morarul are-o vrajă în apa ce coboară
Sub roată şi învârte pietre atât de grele.
Vraja e dor teluric şi e închis în ele.

(Concluzie)

Apoi melancolie pe un picior de vers,
Pe-o margine de gând, pe sete de-nţeles
Am spulberat zâmbind. Perpetuu aş atinge
Cuvintele cu gând şi gândul nu s-ar frânge.
(2012)

Mai mult înţeles din cele douăsprezece cuvinte s-a închegat în textele scrise de: psi, almanahe, jora, dordefemeie, Dragoş, Verovers, Vero, tibi, cammely, Scorpio, Dictatura justiţiei, Some Words, virusverbalis, Irealia

21 de comentarii :

  1. Sa zambesti mereu, Carmen, spulberand melancolia :)

    RăspundețiȘtergere
  2. eeeeeeeeeeeeei! și eu care mă gândeam :

    carmen e dusă la moară
    haiku macină pe înțeles
    de pisică tărcată.
    aștptam pe pervaz
    împreună cu soarele
    carmen toarce metafore
    și eu zâmbet.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. iertare cer pentru-aşteptare,
      imaginaţia-mi plecase la culcare...
      şi a tors lâna somnului şi-a lenevelii
      ascunsă sub pretextul oboselii.
      dar am trezit-o cu o zgâlţâială
      şi încă-i supărată de-ndrăzneală. :))

      Ștergere
  3. soarele eram io, psi©? :))
    că si io aşteptam cu o psi©ă tărcată pe pervaz, întoarcere-n trei timpi şi două mişcări(sau o fi invers? offf...miau) a lui carmen cu metafore-n paner.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. vânând cuvânt pisici la pândă pe pervaz...
      acesta să îmi fie singurul necaz
      că rod pisicile metafore întârziate!
      sper c-au avut un gust plăcut, chiar dacă erau toate
      pâine din grâu şi drojdie de bere.
      poate că berea să vă fi făcut plăcere! :))


      Ștergere
  4. încercăm şi-o plaCiere(mai târziu)
    că n-are doamna psi©ă material pentru anacondeiere...
    şi, la cât ne-am câcâit la nume,
    măcar să avem pe ce-l pune!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. plaCiază, va fi o plăcIere să văd ce alte gânduri se îmbracă în aceleaşi cuvinte. :D

      Ștergere


  5. Muzeul căutărilor cu înţeles

     

    Pe-o margine de gând, pe sete de-nţeles_
    Aşa s-a copt şi pâinea, ca grâul copt în lan_

    Apoi melancolie pe un picior de vers,

    Cuptorul rumenind-o cu foc şi cu alean.

     

    Am spulberat zâmbind, perpetuu pe- “aş atinge”.

    Le-am petrecut prin tâmplă şi-am încercat să ţes
    Cuvintele cu gând. Şi gândul_ nu s-ar frânge!_
    Pe înţelesul lor, tipar cu înţeles.

     

    Şi mi-am umplut privirea de plinul lor de nuri.

    Şi m-am gândit: făina-i venită de la moară,
    Am vizitat muzee, am admirat picturi, ce vrăji!

    Concluzie: morarul are-o vrajă în apa ce coboară.

    Am frământat aluatul iscând o tulburare
    Cu adieri, parfumuri şi sunet în pastel.
    Cu drojdia, făina şi izul lor de soare,
    Am străbătut cărare întinsă de penel.

    Deşi cuvintele m-au prins ca un magnet
    Vraja e dor teluric şi e închis în ele,

    Sub roată_ şi învârte pietre atât de grele!_
    Nu mi s-au închegat în niciun rând concret.

    RăspundețiȘtergere
  6. s-au exfoliat, da' înţelegi tu! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Pe-o margine de gând, pe sete de-nţeles_
    Aşa s-a copt şi pâinea, ca grâul copt în lan_
    Apoi melancolie pe un picior de vers,
    Cuptorul rumenind-o cu foc şi cu alean.

    Am spulberat zâmbind, perpetuu pe- “aş atinge”.
    Le-am petrecut prin tâmplă şi-am încercat să ţes
    Cuvintele cu gând. Şi gândul_ nu s-ar frânge!_
    Pe înţelesul lor, tipar cu înţeles.

    Şi mi-am umplut privirea de plinul lor de nuri.
    Şi m-am gândit: făina-i venită de la moară,
    Am vizitat muzee, am admirat picturi, ce vrăji!
    Concluzie: morarul are-o vrajă în apa ce coboară.

    Am frământat aluatul iscând o tulburare
    Cu adieri, parfumuri şi sunet în pastel.
    Cu drojdia, făina şi izul lor de soare,
    Am străbătut cărare întinsă de penel.

    RăspundețiȘtergere
  8. şi ultima strofă...măi, măi..hăi, hăi..nu înţelg ce se întâmplă, dar sunt insistentă. :))

    Deşi cuvintele m-au prins ca un magnet
    Vraja e dor teluric şi e închis în ele,
    Sub roată_ şi învârte pietre atât de grele!_
    Nu mi s-au închegat în niciun rând concret.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. S-au închegat cinci strofe de câte patru rânduri, şi încă de două ori. Şi s-au închegat amestecate, dar cu rimă şi cu înţeles.
      Jora, jos pălăria! Să aştern şi o eşarfă în ea, să-ţi faci culcuş? ;)

      Ștergere
    2. nu,nu, eu am blăniţele mele, iar pălăria-n care dorm eu e de fâş, o ţine almanahe pe cuier, cică pentru nopţile când ea mă cheamă şi eu mă fac că plouă.

      Ștergere
    3. Normal că i s-au închegat, că erau de-a gata! :))
      s-o vezi ce-o pun eu acuma să lucreze la tema mea de luni, că la mine-n cap e vid! :))

      Ștergere
    4. ce bine de tine! eu mă bat singură cu vidul. mi-aş lua o pisică în casă, dar sunt şase în curte şi mă tem că vine cu purici de afară. :))

      Ștergere
  9. jora ești teribil de perseverentă! :))

    RăspundețiȘtergere
  10. Ai căutat înţeles într-un muzeu al vrăjilor şi ne-ai dăruit concluzia ta încântându-ne cu o vrajă a cuvintelor! :)

    RăspundețiȘtergere