luni, 13 august 2012

Pentru ultima oară

De-atâtea ori am spus “ultima oară”
Că mi s-au strepezit cuvintele în gură.
Le-am spus cu încăpăţânare-amară,
Le-am spus şi cu, şi fără de măsură.

Le-am spus întâi de rău, şi-apoi de bine,
Cu gândul prins în literele lor,
Erau silabele mult prea puţine,
Dar înţelesuri s-au legat şi dor.

Inima “ultima oară” se sfărâmă
Sub dalta întâmplării că a fost în drum,
Am adunat-o şi-alte dăţi, fărâmă cu fărâmă,
Din praf, şi din cenuşă, şi din fum.

“Ultima oară” mai privesc în urmă
Spre cerul sfâşiat de nepăsare.
Am înţeles că niciodată nu se curmă
Durerea zării care, fulgerată, moare.

“Ultima oară” îmi descopăr flori
Pe fiecare gând şi peste ramuri
Fiindcă iarna le îngheaţă cu fiori
De ger nebun şi decorează geamuri.

Şi cânt “ultima oară” în cuvinte
Ce mi s-a întâmplat sau, poate, nu,
Că vorbele ori mint, ori îmi aduc aminte
Ce-am fost şi ce-aş fi vrut să fiu.

Dar, după ce am spus de-atâtea ori “ultima oară”,
Mi-am aruncat iar inima în drum
Şi m-am uitat în urmă cum îi zboară
Din aripi şi cum ard şi se fac scrum

Pe zarea sfâşiată de uitare.
Iar dedesubt, prin gânduri, înfloreau
Flori albe de migdale-amare
Şi-apoi, în fiecare iarnă, îngheţau.

Şi iar legat-am vorbele în vers,
Să-mi cânte inima şi gândul.
Cât timp sunt ele înc-un univers
Îmi înconjoară blând pământul.
.
De-aceea ştiu că de-acum niciodată
N-am să mai spun că-i cea din urmă oară
Şi de-am să mai greşesc, la fel ca altă dată,
E pentru că am vrut… şi poate să mă doară.
(2012)

Sigur că nu-i azi ultima oară
Când scriem cu acelaşi titlu, psi-luneli.
Cuvintele dansează pe strune de vioară.
Doar un condei în mână şi iar vor fi urzeli: 


tibi, almanahe, Dictatura justiţiei, Irealia, Scorpio, dordefemeie

13 comentarii :

  1. tibi, marele iubitor de poezie adevărată, îţi mulţumeşte pentru clipele magice pe care le găseşte în poeziile tale.
    hug şi ţuc sufletul tău frumos.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mă bucur că mi-a ieşit vraja. :)
      hug şi ţuc şi mulţumiri.

      Ștergere
  2. Ce aşteptăm noi unii de la alţii?
    Decât o primă oară, pentr-un gând, un gest
    Pe urmă invocându-l pe “ultima oară”
    Îi cerem omului ca să devină univers. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu-i cerem, că e univers oricum,
      dar batem îndesat în uşă,
      să ne cuprindă printre stele ca un fum
      'nainte să ne trecem în cenuşă.

      Ștergere
  3. Tărâmul versurilor are în tine un locuitor de frunte! Îţi ies vrăjile de minune!
    Hug şi ţuc şi de la mine, că Tibi nu se supără! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. tare mi-a plăcut azi noapte, tare îmi place şi acum elul în care se ţese acest pentru ultima oară al tău.şi am observat şi îmi place mult de tot finalul postărilor tale, parcă ar fi închinările lui francois villon. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. eu nu l-am pus acolo. s-o fi strecurat singur. cuvintele-s schimbătoare, după inima cititorului, iar inima mea e şi în ele, aruncată mereu în drum. :)

      Ștergere
  5. Minunate versuri. Felicitari Carmen

    RăspundețiȘtergere
  6. mereu mi-a placut modul dvs de a construi poeziile :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Foarte frumos. Zici ca sunt tampi si m-am blocat la cuvintele astea doua, dar chiar nu stiu ce sa zic :)).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc! :)
      Păţesc şi eu aşa. Chiar mă gândeam să fac o listă de sinonime şi să o lipesc pe marginea monitorului. :))

      Ștergere