luni, 20 august 2012

Mama

Coajă fragilă
armată cu iubire
inoxidabilă.

Inimă zâmbind.
Răbdare de lacrimă
fără cădere.

Cuib pentru suflet
la streaşina nevoii
întotdeauna.

Mână asprită
cu mângâiere moale,
leac pentru amar.

Sculptor de oameni
cu daltă de iubire
în palme căuş.

Destin împlinit
în zborul copiilor
din cuib către vis.

Mereu iertare,
lumină fără umbre
înălbind greşeli.

Pământul sigur
pentru tălpi, pentru aripi
văzduh fără vânt.

Dor neterminat
în poarta deschisă rar
pe dinafară.

Suflet de păstrat
în suflet pentru sădit
alte seminţe.
(2012)

Sub umbrela zilei de luni, mame prinse în rame îşi suprapun zâmbetele în tablouri virtuale: psi, Vero, cammely, anacondele, tibi, Scorpio, Irealia, Dictatura justiţiei, dordefemeie, tineriu, altcersenin, almanahe

23 de comentarii :

  1. Mereu iertare,
    lumină fără umbre
    înălbind greşeli.

    A;a e!

    Frumoase versuri!

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos!

    Cuib pentru suflet,
    lumină fără umbre,
    văzduh fără vânt.

    Fac exerciţii pentru următoarele plagieri :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ai spus atât de multe, toate frumoase, toate adevărate. Şi se mai pot spune încă atât de multe...

    Cântec de leagăn,
    Nestinsă mângâiere,
    Mereu în gânduri.

    Cred că se poate continua la nesfârşit... :)

    RăspundețiȘtergere
  4. "Suflet de păstrat
    în suflet pentru sădit
    alte seminţe."
    Un fel da "ierbar " poetic..Zi faina,Carmen! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ar fi să păstrăm în ierbare atâta emoţie câtă e cea pe care ne-o trezeşte gândul la mama. :)
      Yi frumosă şi ţie! :)

      Ștergere
  5. Mama-i poezie, aşa, ca la tine pe blog! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. poezie, cântec
      surâsul lor în noi
      şi tot frumosul...

      Mulţumesc! :)

      Ștergere
  6. dor netereminat,
    nestins şi neîmplinit
    mamă de înger....

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce frumos suna poemul tau... "Destin împlinit
    în zborul copiilor
    din cuib către vis".

    RăspundețiȘtergere
  8. Răspunsuri
    1. După ce îl descoperi, pe el şi pe mama lui, e greu să te opreşti. O fi vreun drog în el, ceva. :))

      Ștergere
  9. adevar patrunzator si atat de frumos spus... dar despre mama cred nici nu se poate altfel...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu, nu se poate altfel... şi mai e atât de mult de spus... :)
      mulţumesc! :)

      Ștergere
  10. Ca de obicei, postare briliant.

    Sculptor de oameni
    cu daltă de iubire
    în palme căuş.

    Nimic de adăugat!

    RăspundețiȘtergere
  11. hai cu mama! :)ştii, chiar mă gândisem la titlul ăsta în cursul săptămânii trecute, dar n-am apucat să dezvolt ideea; pe urmă am fost plecată duminică şi m-am întors luni seara, nu apucasem să scriu nimic, şi mă consolasem cu ideea absenţei'
    şi-am început să vă citesc, pe rând, câte unul...şi...s-a dus naibii rezistenţa mea...credeam că mă pot abţine, în fond era vorba de-o absenţă...dar, nu!!!! e ca un drog~

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. aşa e. şi eu plec zilele următoare la munte şi n-am să am sâmbătă internet, dar am scris duzina, am programat-o şi am să o rog pe psi să mă treacă prezentă. :))

      Ștergere
    2. :)
      drum bun să ai şi vreme frumoasă!

      Ștergere