sâmbătă, 25 august 2012

Ispită

Mă ispiteau limanuri de linişte cu ochiul clar,
Limpezi ca lacrima durerii ce trece de hotar.
Mă ispitea livada cu larmă doar de vânt
Prin frunzele căzute devreme pe pământ.
Noaptea mă ispiteau scântei de focuri mici,
Pe cer se cheamă stele, în iarbă licurici.
În peisaj lacustru, pe luciul fără undă,
Degeaba încercase şi luna să se ascundă.
Mă ispitea şi ea cu zâmbet languros
Încremenit pe faţă şi oglindit mai jos.
Un nor de adormit mi-era latent pe frunte.
Îl amânam spre zare, el se făcuse punte
Spre ochiul cel de apă, licoare descântată
Ce lacom îl cuprinde şi îl dispare-ndată.
În urmă au rămas din nou ca o ispită
Seninul plin de stele şi luna aburită.
Mi se făcuse dor de pace şi de vis.
Pluteau uşor pe ochiul de apă care mi-s…
(2012)

Litera L luceşte la club, calea-i în tabel, ca altădată: psi, almanahe, Dictatura justiţiei, dordefemeie, Dragoş, Vero, anacondele, jora, virusverbalis, tibi, Scorpio, altcersenin, cammely, dagatha

26 de comentarii :

  1. Nu ,Mi se făcuse dor de pace şi de vis.'niciodata.


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mie da, că de zbucium şi de realitate nu scăpăm nicicum... :)

      Ștergere
  2. Superba poezie... traita de "ochiul de apa care mi-s".

    RăspundețiȘtergere
  3. ţi-s stele versurile şi te văd acuma-ntinsă
    pe-o saltea de iarbă, stând la taifas cu licuricii şi numărând luminile din ochii cititorului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. noroc că-mi făcusem tema din vreme! de numărat stele, le-am numărat pe un telefon mobil, în pauze de cratiţe şi oale, că am avut de pregătit o sărbătoteală! :))

      Ștergere
  4. M-a ispitit si pe mine versul tau si iata-ma aici, citind iar si iar aceeasi poezie

    RăspundețiȘtergere
  5. ispite de noapte
    în dulci ipostaze,
    lumini fără raze,
    chemări fără şoapte;
    pe apa senină
    se-oglindeşte-n lac
    o lună prea-plină,
    ca ochiul de drac.


    Ispititor peisaj... ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un ochi de drac, din când în gând,
      luna - un abur mai plăpând
      decât e fumul de pucioasă -
      e, câteodată, şi sfioasă,
      şi, ruşinată, se înroşeşte
      când apa faţa-i oglindeşte
      şi-ar vrea de tot să cadă-n lac.
      lacul e ochiul cel de drac...

      Ștergere
  6. Ma ispiti si pe mine ,sa trec pe aici! Atmosfera placuta..O zi faina ,Carmen! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc! era mai mare ispita de populam lacul cu nişte înotători cu solzi! :))
      o săptămână frumoasă!

      Ștergere
  7. Mie nu mi s-a facut dor de vis..pana acum visai destul :)) !
    Te pup.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. puţin vis trebuie, ca să se împlinească! :)

      Ștergere
  8. astăzi eşti ispititoare, carmen! şi e tare plăcută senzaţia...

    RăspundețiȘtergere
  9. raportata la starea mea de acum, se potriveste perfect :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sper că e de bine cu starea ta de spirit! :)

      Ștergere
  10. cât de diverse sunt duzinile....ca întotdeauna, de altfel...
    aici am găsit, de pildă, un ritm...aproape clasic, sobru și un talent deosebit în ”mânuirea”celor douăsprezece cuvinte...

    finalul mi-a rămas în minte aproape ca un cântec...:
    ”În urmă au rămas din nou ca o ispită
    Seninul plin de stele şi luna aburită.
    Mi se făcuse dor de pace şi de vis.
    Pluteau uşor pe ochiul de apă care mi-s…”

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mulţumesc! :)
      şi mie îmi place diversitatea de abordări în duzineală.

      Ștergere
  11. ” Mi se făcuse dor de pace şi de vis.
    Pluteau uşor pe ochiul de apă care mi-s…”
    Nici nu bănuiești măcar ce dor îmi este de liniște și pace !


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cred că ne e tuturor, cu atâta zgomot de fond...

      Ștergere