Om din noduri, om din şoapte,
Din lumină şi din noapte,
Din înalt şi din abis,
Din coşmaruri şi din vis,
Om destin, om întâmplare
Te-a legat fără scăpare:
Cerul, sus, te-a prins de zbor
Şi pământul de picior.
Praful ţi s-a prins de gleznă
Şi te trage către beznă,
Iar seninul de pe frunte
Te înalţă către munte,
Vulturului să te ţină,
Soarelui să-ţi dea lumină,
Vântului ca să te bată,
Gândului să te străbată…
Când te doare, când te iartă,
Te frământă viaţa toată,
Te ridică, te doboară
Fără sfoară, fără scară,
În genunchi pe duşumele…
Bată-te noroc de stele!
(2012)
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
om din noduri, om din frânghii
RăspundețiȘtergereom din vorbe la răspântii
porţi pe tâmplă dans de iele
şi cuvinte în mărgele,
om-metaforă, om vers
rătăcind prin univers
să te bântuie noroc,
carte bună la soroc,
să te-ajungă bucuria
te iubeşte... poezia.
Mulţumesc pentru urare în rime dulci! Ne iubeşte poezia, pentru că şi noi o iubim...
ȘtergereDoua mari doamne aici :)
RăspundețiȘtergereBianca... :">
ȘtergereFrumos si sensibil. Voi mai trece pe aici...
RăspundețiȘtergereMulţumesc! Te aştept cu drag!
Ștergere