Oamenii care râd

Oamenii care râd trăiesc viaţa cu poftă,
O gustă din plin, o înşiră pe boltă
De gânduri senine şi de bucurii.
Oamenii care râd sunt în suflet copii.

Oamenii care râd nu se tem de apus,
Oamenii care râd au un soare în plus.
Viaţa e-un hohot de râs, e victoria plină
Împotriva a tot ce-i lipsit de lumină.

Fiecare surâs din inimi pe gură
Aşază bunătate întinsă peste ură.
Orice hohot de râs înseamnă mai puţin
C-o lacrimă prelinsă cu gustul de pelin.

Oamenii care râd sunt bolnavi de iubire.
Încrâncenaţii şi triştii, înghiţiţi de-amorţire,
În pericol teribil se află. Păzească-i
Încruntarea şi norul să nu-i molipsească

Optimismul şi râsul pe cei serioşi!
Oamenii care râd sunt contagioşi.
Oamenii care râd au mai multă putere
Şi-o împart generoşi. Au puterea să spere.

Oamenii care râd nu păstreză ascuns
C-au aflat un mister, altora nepătruns:
Orice hohot de râs e muzică de zei...
În râs stă veşnicia şi scutură scântei.
(2012)