
Ţi-aduci aminte zilele acelea
nemaiterminate,
care stăteau cu sufletul la gură
aşteptând noaptea?
Şi nopţile de-atunci
desfrunzite de dragoste?
Eram două năluci de dor
şi din frunzele desfrunzirii noastre
aşterneam covoare
iubirii.
(1988)
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu