sâmbătă, 28 septembrie 2013

Castelul

Castel semeţ în fluviu faţa şi-o răsfrânge
şi apei îşi închină lung secol după veac.
Suflet de ar avea, inima i s-ar frânge,
dureri câte-a cuprins şi n-au avut vreun leac.

***

Aleasă societate de neam german şi vechi
s-a strâns cu-nfrigurare în marele salon.
La bal s-au desfăcut şi s-au făcut perechi
care-au ţinut un vals, plutind la unison.

În paşi de dans cu romantism înlănţuiţi
şi respectându-i ritmul şi măsura,
grupul aristocrat de tineri chibzuiţi
n-au încălcat nici eticheta şi nici partitura.

În piesa scrisă-n cronici nimic imprevizibil,
niciun sărut furat în colţuri mai umbrite,
nimic nepotrivit ca să roşeşti penibil
la amintirea serii senine şi vrăjite.


***

Bătrână şi distinsă, cu chip vioi şi blând,
priveşte spre castel, pecete pe destin.
Ochii i-s tulburi încă şi dorul renăscând
de volburi, tinereţe, iubiri trăite plin.

Strânge în amintire secretul neştiut
de nimeni. Cei de-atunci s-au dus în alt castel.
Zidul acela vechi e confident tăcut
şi, dintre toţi iubiţii, i-a fost cel mai fidel.
(2013)

La bal şi ceilalţi duzinari
trecuţi cu grijă-n carneţel
valsează veseli şi sprinţari,
iar carneţelul e la fel.


Întrucât laptopul meu e la reparat, iar copiii nu se dezlipesc nici ei de celălalt calculator, probabil că nu voi reuşi să comentez şi să răspund la comentarii la timp. Trec să vă citesc în tăcere de pe ecranul telefonului.

11 comentarii :

  1. Frumos... O lume aristocratică, de poveste, şi o poveste ascunsă în spatele cuvintelor tale, ca să şi-o poată spune fiecare, cu cuvintele lui :)

    RăspundețiȘtergere
  2. O poveste in versuri cum nu se poate mai frumoasa si romantica...

    RăspundețiȘtergere
  3. Închid ochii și visez pe muzica versurilor tale...

    RăspundețiȘtergere
  4. Foarte frumos acest tablou! Ai trăi numai în el :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Fidel și tăcut, doar cu urechi pentru povești...

    RăspundețiȘtergere
  6. Final frumos...numai EA stie ce sectrete ascunde castelul...

    RăspundețiȘtergere
  7. Unde sunt acei tineri chibzuiti? Ar avea si tara asta nevoie de cativa care sa se implice si sa faca primul pas intr-un dans aristocratic. Poate asa scapam de Jaga, Jaga si alti pinguini nebuni. :)

    RăspundețiȘtergere
  8. .....eu m-am rătăcit în castel. N-o să ies uşor pentru că nu vreau!

    RăspundețiȘtergere
  9. Un vals alãturi de aristocraţii vremii
    Un vis cu greu ce poate fi atins!
    Nici cronicarii vremii nu pot sã scrie-n condici
    Cum fãrã sânge-albastru prin vene alergându-mi
    Putut-am sã mã prind alãturi de prinţese
    În dansul fãrã vârstã al dragostei dintâi.

    RăspundețiȘtergere
  10. Ce minunat sa ai acest dar de a te exprima in versuri asa cum o faci tu!
    Foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere
  11. Zidurile-şi spun povestea, oglindind o societate. Uite-ne-n salon, avizi de romantism, împiedicându-ne în faldurile cortinei,

    în rochii care nu ne-ncap.  Alt secol, alte înţelegeri. Suntem prea vioi, ne aruncăm în poveste, iar ea, fluviu de sentimente, ne transformă, ne transportă, ca-ntr-un vals german ameţitor.

    Un aristocrat, făptura!

    Cu cortină, piesa-i gata,

    înc-un dans şi-ntrec măsura!

    RăspundețiȘtergere