sâmbătă, 14 septembrie 2013

Cui i-ar folosi?...

N-ai fi putut să mă pedepseşti
pentru înşelăciune, furt sau crimă.
N-am minţit decât prin omisiune,
n-am furat altceva decât câte o idee bună
şi, chiar şi atunci, am folosit ghilimelele,
n-am ucis nici vise, nici sentimente cu bună ştiinţă.
Cele care nu mai sunt printre noi
au murit de moarte bună când le-a venit sorocul.

Nu ştiu ce ţi s-a năzărit,
ce iluzie sau ce fată morgană
ţi-a descântat simţurile şi judecata,
de mi-ai trimis inima să facă puşcărie
în locul acela cenuşiu dintre noapte şi zi,
unde nu-s nici stele
şi nici soarele nu se îndură să treacă peste zare.
N-am înţeles acel verdict
înscris în spaţiul îngust
şi, totuşi, atât de cuprinzător al unui haiku:

O supradoză
de iubire ucide
inima... Sau nu.


Eu nu ştiam nici măcar cât ar fi o doză de iubire.
Am întrebat întâi în jur, apoi mai departe,
un australian, o columbiană...
Nimeni n-avea atâta doxă, cred că nici tu,
deşi n-ai fi recunoscut vreodată.

Ţinându-mi inima în palme te-am privit.
Cu sau în aşteptare.
Te uitai peste umăr,
la poarta aceea care se deschidea spre libertate.
Când ai evadat mie mi-au rămas în urmă paşii,
gândul încerca să te prindă; nu încerca...
O clipă mai târziu am prins un tramvai.
Fără s-alerg.
Mi-am amintit că sunt două situaţii
în care nu-i bine să alergi după,
fiindcă totdeauna vine măcar încă unul
sau chiar încă unul în plus.

Îmi ascult inima şi mi-e linişte.
Ritmul ei îmi măsoară dozele, supradozele...
Ştiu că are pe undeva un şurub
din care aş putea să-i ajustez cu fineţe simţirea.
Dar cui i-ar folosi?...
(2013)

Doza de duzină se ia din tabel de la psi, ca la fiecare sfârşit de săptămână.

14 comentarii :

  1. :)
    cui strigi tu suflete,
    cui laşi versul la răspântii
    ca pe un vânt închis în batiste
    când trec prin noapte câinii?

    offtopic: la mulţi ani, draga mea. îţi doresc tot binele, inspiraţia şi versul...din tot sufletul...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. demult nu mai strig,
      demult nu mai plâng.
      în vânt nu mi-e frig,
      în drum nu mă frâng.
      cuvinte îmi curg
      prin vis ireal
      când într-un amurg
      m-ascund de banal...

      sărumâna, psi dragă! cu tot sufletul îţi mulţumesc!

      Ștergere
  2. Nici eu nu stiu cat este o doza de iubire... nu stiu.

    RăspundețiȘtergere
  3. O doză de iubire e cât un vis!
    La mulţi ani, Carmen!

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu exista o doza, singura masura a iubirii este iubirea fara masura, nu mai stiu cine a zis primul ca apare revendicat de mai multi autori.
    La multi ani!
    PS Daca apare duplicat imi pare rau dar prima data mi-a dat eroare

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Fără măsură - o exagerare
      de incomensurabilă valoare -
      iubirea e un vis ca o comoară
      când împlinirea nu-i o vorbă într-o doară.

      Mulţumesc mult, Mihaela! :)

      PS: Eroare a fost.

      Ștergere
  5. La mulți ani încă o dată. Astăzi nu pot să îți spun decât asta și să îți urez ca toate visurile tale să se împlinească. :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Cred că tocmai ce-ai făcut asta. Ai ajustat, adică! Fiindcă orice gând construieşte, dărâmă, modifică...nu mai eşti acelaşi. Eşti încă ceva plus ori minus altceva. Tu o faci diferit, îl ungi cu vorbele tale şi nu mai scârţâie...e lucru mare! Dacă nici nu foloseşte la nimic şi mai e şi zgomotos lucrul respectiv, păi atunci chiar că nu mai înţeleg de ce să vrei să exişti? E un ceva acolo care ne face să ne dregem, sperând...mai mult decât un şurub...poate o piuliţă, poate o şurub...elniţă divină.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ne dregem neaşteptat de repede uneori, ştiu bine asta.
      Întrebarea mea era un pic altfel. Mă gândisem la o ajustare în minus: minus-durere, minus-simţire. N-ar prea fi de folos scăderea aceea. Parcă ar fi prea mare sărăcie.

      Aşa că ung cu vorbe bune şi zâmbesc. Azi am zâmbit toată ziua... e lucru mare! Mulţumesc şi te îmbrăţişez, suflet de pază!

      Ștergere
  7. O supradoza de iubire cred ca ucide doar daca inima nu isi gaseste alinarea, daca nu primeste un raspuns pe masura. Dar nici atunci nu moare de tot... ;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu, nu moare de tot. Şi cât de trainic se repară! :)

      Ștergere