Haiku
Esenţele taristau în sticle deschise
şi mici, cu parfum.
Arderi
Scrum şi cenuşă,de ard în van ideea!
Adun lumină.
Salvare imposibilă
Nătâng tras la maldin valuri s-a înecat
în strop de rouă.
Dor şi viitor
În mână ţii doarsperanţa. Viitorul
e ghicitoare.
Semeni
Semeni cu visulsemănat, plivit, udat.
Semeni vis, culegi!
Nevoia de vis
Nevoia de vismăsoară sufletului
vârsta de copil.
Om
Se numeşte omcând ştie şi când simte.
Şi se întreabă.
Pe vârfuri
Mersul pe vârfurie grija verticală
faţă de cel drag.
Încercare
Încerc cuvântulsă-l urc în cerul minţii,
inimii legat.
(2013)
dialog în şaptesprezece silabe cu Vero, Alma şi psi
de ţii esenţele în sticle mici, deschise
RăspundețiȘtergerenu se evaporă prea lesne-ademenirea
parfumului, te-ntreabă cu uimirea
pisicii, o felină dintre vise.
haiku, ce distilare de cuvânt
şi şlefuire-ai pus din nou,
eu nu mă mir, pisicul din tablou
din versul tău pervaz îmi fac... şi sunt.
deschise stau mereu şi nu se pierd vreodată,
Ștergereci se câştigă când parfumul li se răspândeşte.
pisica, pe pervaz de vers, îmi toarce alintată,
din torsul ei şi versu-mi, şi pervazu-i creşte.
Cuvântul tău nu-i puf de păpădie,
RăspundețiȘtergereiară haiku-ul tău iese cu măiestrie de magician din pălărie.
Ba eu aş vrea din când în când să-mi fie
Ștergerecuvântul puf uşor de păpădie
să mi-l ia vântul pe-aripa-i vie,
să-l prindă-n panglici la pălărie,
să îl foşnească şi să îmbie,
gând să stârnească, surâs să-nvie.
Vezi tu că ai pornit magie,
bagheta-ţi cu-ntrebări menită să îmi fie?
Eu am ales din vorbe nu o mie,
ci câte-au fost de-ajuns să îţi răspundă ţie
şi cui îi place-a gândului călătorie.