vineri, 7 iunie 2013

Nevoia de joc

Nesemnificativ

Cu o scânteie
nu trezeşti niciodată
din somn un vulcan.

Cu o idee

Val sau maree,
poţi trezi generaţii
cu o idee.

Virtual

Mereu înflorit,
prezentul e virtual.
Se face trecut.

Alternative

Din clipa de-acum
viitorul culege
folos sau prăpăd.

Nevoia de vis

Copilul în joc
adaptează realul
nevoii de vis.

Mai mult

O reacţie
emoţională nu e
numai chimie.

Sprijin

Se stă vertical
pe un punct inferior
de sprijin: pe tălpi.
(2013)


Invitaţie la psi

Aceleaşi scântei
au aprins în alte minţi
mai multe idei.

18 comentarii :

  1. Cinci. şapte, iar cinci -
    le pui mereu să cânte
    esenţa de gând.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Esenţele tari
      stau în sticle deschise
      şi mici, cu parfum.

      Ștergere
  2. Atât de mult în atât de puține cuvinte. Fascinant.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cu o scânteie
    nu trezeşti niciodată
    din somn un vulcan,
    dar poţi arde la infinit o idee în van.

    Val sau maree,
    poţi trezi generaţii
    cu o idee,
    dar poţi aduce la mal nişte nătângi care n-au habar?

    Mereu înflorit,
    prezentul e virtual.
    Se face trecut,
    dar cum se face că ţii în mână, doar viitorul. Să fie minciună



    RăspundețiȘtergere
  4. Continuare...când mă întorc de la curs, că întârzii. :) După minciună e întrebare.

    RăspundețiȘtergere
  5. Din clipa de-acum
    viitorul culege
    folos sau prăpăd,
    dar seamănă vise, şi-atunci mă-ntreb,ce semeni şi ce culegi?

    Copilul în joc
    adaptează realul
    nevoii de vis,
    apoi când se culcă nevoia de vis îi adaptează realul.

    O reacţie
    emoţională nu e
    numai chimie.
    I-adevărat, e şi fizică, şi matematică...alchimie.

    Se stă vertical
    pe un punct inferior
    de sprijin: pe tălpi.
    Asta numai când mersul pe vârfuri deranjează vreu dor.

    M-am răzgândit. Am hotărât să întârzii. :)




    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Scrum şi cenuşă,
      de ard în van ideea!
      Adun lumină.

      Nătâng tras la mal
      din valuri s-a înecat
      în strop de rouă.

      În mână ţii doar
      speranţa. Viitorul
      e ghicitoare.

      Semeni cu visul
      semănat, plivit, udat.
      Semeni vis, culegi!

      Nevoia de vis
      măsoară sufletului
      vârsta de copil.

      Se numeşte om
      când ştie şi când simte.
      Şi se întreabă.

      Mersul pe vârfuri
      e grija verticală
      faţă de cel drag.

      Mă bucur că te-ai hotărât aşa. Aş fi stricat F5. :))

      Ștergere
  6. să poţi aprinde
    un vulcan. cu inima
    cu al tău cuvânt.

    să poţi scânteie
    din cuvânt spre cer să dai
    din sufletul tău

    eu ştiu. tu poţi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Încerc cuvântul
      să-l urc în cerul minţii,
      inimii legat.

      Ștergere
  7. Vai, ce imi place in casa ta!
    Cum vin aici 'poetesele" si cum faceti voi un fluviu de versuri!
    Minunat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur! Şi mie îmi place. Dacă ai şti cât de mult am scris datorită acestui joc de idei şi metafore! :)

      Ștergere
  8. Aici, multe scântei care pot aprinde un vulcan!...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sau un foc de artificii... Mulţumesc, Lili!

      Ștergere
  9. Cat de simplu se exprima lucrurile frumoase. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-a fost chiar uşor să le comprim în cămaşa strâmtă a haiku-ului, dar de fiecare dată, la sfârşit, îmi dau seama că a meritat efortul.
      Mulţumesc! :)

      Ștergere
  10. "Din clipa de-acum
    viitorul culege
    folos sau prăpăd."
    Parca imi vine sa o tin minte, ca prea mi=-a placut. Stii ca la tine am citit pentru prima oara haiku? Incep sa ma obisnuiesc...:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Şi pe mine m-a învăţat abc-ul, nu demult, Vero, apoi am aprofundat cu ea, cu Alma şi cu psi. Îmi place să închid o idee în cele şaptesprezece silabe, cu toate că încape greu şi număr pe degete cum n-am numărat nici când învăţam să adun. :))

      Mulţumesc, Dana!

      Ștergere