Numai lut

Ţi-a intrat în odaie un zburător la vreme de seară,
A adus cu el miros de ţigară,
Şi ţi-au pătruns în vine fiori necunoscuţi
Cu care nu ai încercat vreo clipă să te lupţi,

I-ai lăsat să te cuprindă cu lene
Să ţi se încâlcească prin gene,
Să îţi aprindă sufletul neînceput,
Să-ţi aducă aminte că eşti făcută din lut.

Dulce i-e surâsul, cugetul - amar,
Buzele-i sărută buze de pahar,
În pahar aromă roşie de vin
Vestejită noaptea cu fir de pelin.

Focul lui sălbatic îţi promite stele,
Dar joacă în horă cu nebune iele.
Îţi descântă visul ne-nţelese şoapte,
Gândul bun ţi-l leagă miezul greu de noapte.

Când de dimineaţă te scalzi în lumină
Ţi-e tot întuneric şi te arde-o vină,
Nu-ţi aduci aminte ce ţi s-a părut,
Dar ştii foarte sigur că eşti numai lut.
(2012)