Niciun fir de nu ţi-aş pierde,
Covor de mătase verde
Cu stele de păpădie
Din lumină de făclie
Şi cu valuri de alint
Răsfirate blând de vânt.
Fire fragede de viaţă,
Le spală roua pe faţă.
Străluciri de tinereţe
Soarelui îi dau bineţe,
De lumina lui cea multă
Se ridică şi-o ascultă
Cum să crească, să devină
Din sămânţă rădăcină,
Apoi fir de iarbă verde,
Cât e vară nu te-aş pierde,
Apoi fir de iarbă arsă,
Hrană dulce pentru coasă,
Şi din loc în loc şi floare
Imitaţie de soare.
(2012)
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu