Îmi e de-ajuns lumina de la lumânare
Şi, uneori, nu am nevoie nici de raza de lumină,
Că mi-e de-ajuns din gând o rădăcină.
Cuvintele se leagă şi cresc din ea în minte,
Le tot repet ca să-mi aduc aminte
Când se va lumina, de dimineaţă,
Să le adun în plasă şi să le duc la piaţă.
Apoi le vând pe-un zâmbet şi pe-o lumânare
Care-mi va ţine, seara, loc de soare.
(2012)
Cred ca versurile astea sunt preferatele mele de pana acuma. Am sa i le arat si mamei mele. O sa-i placa. Cu siguranta!
RăspundețiȘtergereSi mai zic ceva. Eu zic sa aduni poeziile astea intr-un volum. S-ar cumpara garantat!
RăspundețiȘtergereE trecut în planul cincinal, iar din cincinal mai sunt vreo trei ani...
ȘtergereSper să nu amân pe cincinalul viitor:|