ce-am mai zis
sau să mă-mprăştii într-o altă
împletire de mirări, de admirări ? Nu m-am decis…
Poate puţin din fiecare
să încerc
şi-apoi ne-om spirala în continuare
fiiindcă gândul nu se poate-nchide-n cerc
şi nici în scoică, căci acolo creşte
şi-i sparge cochiliei sideful. Sideful chiar de străluceşte,
ne strânge câteodată ca un cleşte.
Apoi scufundători se-avântă şi caută comori
sau noi ne-om scufunda să ne găsim trecutul în adâncuri.
Doar norocoşii ce nimeresc răspuns la ghicitori
încheagă perle din nisipuri.
În schimb la toţi ni se întâmplă
când sarea ni se prinde pe la tâmplă
şi când în jur se face mai pustiu:
ne luminăm într-un târziu.
În ape răsărit-a viaţa nouă.
Ca prunci ne cerem viaţa înotând în ape,
apoi în ape dacă vrem să stăm, în rouă,
ne-alungă crud afară, întâi şi-ntâi aproape.
Pe urmă mai departe cu orice despărţire,
când aşezăm pământ între iubire şi iubire
abatem printre pleoape
potop sărat ca marea. De-atâtea generaţii
ce-şi plâng bunici, părinţi, copiii şi cu fraţii
ni s-au umplut oceane. După potop, în soare,
oceanul s-a uscat. Sunt ocnele de sare?
(2013)
Alma Nahe dialog
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu