Ape tulburi, ape repezi
peste pietre, peste lespezi,
peste tot ce-ai vrea să lepezi.
Că sunt tulburi - tulburare
inimii atunci când doare
drept pedeapsă la visare.
Că sunt repezi ca să spele
în vâltoare - doruri grele,
în cădere - cer de stele.
Apele care nu iartă
niciun suflet, nicio vatră
vin de dincolo de poartă.
Poarta o frâng în risipă
într-un val şi într-o clipă,
poarta ca semn pe aripă.
Dar pe unde-a fost odată
zid de piatră, azi e poartă
nouă şi nedescuiată.
Unde-a fost poartă, zăvor,
azi e urmă de izvor
pentru lacrimă şi dor.
Unde-au fost apele tulburi,
abia dacă îmi mai murmuri
despre curcubee fluturi.
Unde-au fost apele repezi,
umede-s pietre şi lespezi.
De iubire nu te lepezi.
În senin se întrevede:
semnul de aripă verde
zborului i se încrede.
***
Ape tulburi la mânie
ochii tăi îi iau în silă,
ape repezi îmi sfâşie
inima-n genunchi, umilă.
Ape tulburi în cuvinte
cu ocară, să mă doară,
ape repezi pun în mine
peste pietrele de moară.
Ape tulburi te cuprind,
ape repezi mă sfârşesc.
Ape tulburi sapă rid,
ape repezi l-adâncesc.
Ape tulburi limpezeşti
cu surâs blajin pe gură,
ape repezi mi le-opreşti
în zăgaz de-mpletitură.
Ape tulburi, ape repezi,
împletite-s liniştite.
Curg fântânile pe lespezi,
însetări ni-s potolite.
(2013)
Alte ape curg la fel,
repezi, tulburi, în tabel.
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Ciudate ape ai mai impletit, si tulburi si repezi, ca dragostea si ca viata. Frumos!
RăspundețiȘtergereCiudate, că am scris ce-a ieşit, nu ce-am gândit. ;)
ȘtergereMulţumesc mult, Gabriela!
imi place ca are un ritm poezia asta exact ca si titlul provocarii: cand tulbure cand repede:). ai adunat metafore, ai adunat iubiri si le-ai dat drumul la vale.
RăspundețiȘtergereTitlul mi-a cerut ritmul. N-am putut altfel. :)
ȘtergereMi-am dat drumul la vale din trecute iubiri...
Mulţumesc mult! :)
ritm vioi si jucaus, chiar de se vorbeste sincer si prea serios de viata si de moarte in iubire presarata peste pietre aruncata sa se sparga sa se rupa pana sa se se izbaveasca-n forma vie! toate cele bune si in saptamana care-nceput-a deja! :)
RăspundețiȘtergereDespre moarte mai puţin!
ȘtergereDespre viaţă cu pelin -
cel amar sau cel din vin... :))
Mulţumesc! Şi ţie numai bine! :)
Ape tulburi curg prin mine
RăspundețiȘtergereApe repezi sa aline
Dorul sa nu mai suspine..
Ape repezi curg in valuri
Iubirea isi cauta maluri
De ape tulburi sapate
Peste vis si peste soapte.
Apele se limpezesc,
Ștergeredoruri mi se potolesc,
repede timpul rămâne:
azi se face iute mâine.
Iubiri care trag la mal
bătute de vânt, de val
îşi aştern cuibar, rotire
din şoptiri, din împlinire.
POezia asta curge ca un râu la vale, când repede, când molcom
RăspundețiȘtergereCurge, doar e făcută din ape. ;)
ȘtergereMulţumesc, Mitza!
Ape repezi curg la vale
RăspundețiȘtergeresăpând vaduri spre aval
piatra nu le stă în cale
când iubirea le e mal.
Din rimele tale curg ape minunate.
,
Macină iubirea piatră
Ștergerecând pe mal îşi face vatră.
Macină iubirea vad,
apele deloc nu-i scad.
Tulburi, repezi...apele la fel ca viata....
RăspundețiȘtergereUneori se limpezesc, se potolesc. Uneori... :)
ȘtergereE bine între...între viaţa activă şi cea contemplativă. Să ne împărtăşim din amândouă, dară...fără refugieri doar într-una dintre ele.
RăspundețiȘtergereDe parcă am avea încotro... :)
Ștergeretot citesc încercând să adun cumva apele tale care vin, curg, se întorc şi se ridică...
RăspundețiȘtergerecuvintele ca ape repezi ţi-au fost însă deloc tulburi.
dacă reuşeşti să le aduni, spune-mi şi mie cum ai făcut... eu nici măcar gândurile n-am putut să le strunesc... norocul e că fiecare se uită prin oglinda proprie, prin apa proprie ca să vadă adâncul. :)
Ștergeresărumâna, psi!
"Apele care nu iartă
RăspundețiȘtergereniciun suflet, nicio vatră
vin de dincolo de poartă."
He, he, uneori ne inunda exceptiile, in propria ograda. Frumos !
Porţi avem şi-n gard, şi-n noi.
ȘtergereSe deschid după nevoi,
se închid, dar n-au zăvor
ori zăgaz lacrimilor...
Ape tulburi care trec
RăspundețiȘtergerePeste timpuri se petrec
Cu repeziciuni, cascade
Despre om si despre fapte,
Ce ne spală sau inundă
Sau păstrează mintea udă
Ca să fie sănătoasă,
Fară umbră sau ceţoasă,
Căci căzând ca în cascade:
Rău de bine îl desparte.
Ape tulburi limpezim
RăspundețiȘtergereCu un zâmbet în privire
Şi iarăşi ne străduim
Să descoperim uimire...
Foarte frumos blog. Daca iti place si arta contemporana - in special pictura - te invit sa vizitezi un blog deosebit, pe care il gasesti la aceasta adresa.
RăspundețiȘtergere