cu toată iarna deodată.
Te-aş aştepta în prag de dimineaţă
cu toamna care poartă ploi pe faţă.
Te-aş aştepta-n amiaza cea fierbinte
cu vara limpede, senină şi cuminte.
Te-aş aştepta în ceasul viu de seară
cu înflorirea revărsată-n primăvară.
Te-aş aştepta în fiecare noapte
ca şi cum timpul ar fi plin de şoapte.
Te-aş aştepta în fiecare zi
ca şi cum anotimpuri nu s-ar trece, n-ar veni...
Dar mi se scurge timpul prin încheieturi
de când te-aştept şi au crescut păduri
pe drumul pe care ar fi trebuit să vii.
Te-am aşteptat şi m-am găsit. Nu mai veni...
(2014)
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu