întârziată de-un gând dureros şi absurd
că iarna mi-ar fi mai cuminte o dată,
că gerul s-ar duce alte căi să străbată.
Decembrie, luni, am să fug dinspre toamnă
în vara cea coaptă în miez dulce de poamă,
am să merg pe cărare de vis de zi lungă
ca viscolul aspru să nu mă ajungă.
Aripi de cocori au uitat să mă cheme
în zborul lor strâns, aliniat cu rigoare
de pala de aer ce le poartă spre soare.
Decembrie, luni, e întâmplarea risipă
ce mă prinde mereu rătăcită-ntr-o clipă
când încă dansez în focul culorii
şi nu mă îmbie de plecare cocorii.
pe-aici, prin cuvântul cu neaua pustie
şi, dacă tot vine, eu aş cere-amânare
până m-oi duce mai aproape de soare.
Decembrie, luni, nu mă iartă, nu vrea
să-mi lase din ierburi şi frunzar catifea
aprinsă-n incendii, ci-o vopseşte pe toată
cu brumă şi-omăt alburiu, fără pată.
îmi arde zăpada dor pribeag şi simţirea...
De-aceea m-aş duce în ţările calde,
o pasăre tristă care zborului cade.
(2013)
Alte scrieri, cu acelaşi titlu, s-au adunat în clubul psi.
frumos! :)
RăspundețiȘtergeremulţumesc! :)
ȘtergereDecembrie, luni, e aici, e aproape
RăspundețiȘtergereIn frig si-n omat vrea sa ne-ngroape
Nu iarta pe nimeni, dar o sa ne lase
Speranta luminii in a noastre case.
Speranţa luminii nu ţine de ger,
Ștergereci de credinţă, pentru cine o are.
În sud e căldură aprinsă de soare,
iar noi zgribulim pân' târziu, în prier. :)
Uff, brrr ghetuta de ceara,
RăspundețiȘtergerem-asteapta-n camara,
s-o deschid, s-o aprind,
in causul din palma s-o tin ...
Carmen, ne mai incalzim putin ?! :)
Ne încălzim la lumânare,
Ștergeredar nu de foc, ci de mirare
că vorbele grăite blând
ne ţin de cald, ne scriu pe gând... :)
Tu vorbesti despre soare si caldura si eu tremur sub patura, ca am deschis geamul si nu am mai vazut nici o aripa de cocor. Toti au plecat...
RăspundețiȘtergereÎnchide geamul şi ieşi din casă. Eu am văzut azi dimineaţă un stol de gâşte, frumos aliniate într-un V aproape perfect. Dar n-am reuşit nici eu să mă agăţ de ele. :)
Ștergerea plecat culoarea, a plecat sunetul de păsări, au pleceat şi frunzele şi a plecat şi răutatea. De-acum suntem mai buni, mai iertători, mai calmi, mai bucuroşi. Să fie frigul cel care ne face mai calzi pe dinăuntrul sau să fie doar minunea lunii decembrie?
RăspundețiȘtergerepe mine minunea lunii decembrie mă face să-mi simt oasele... cu toate pregătirile de sezon şi cu frigul inerent. cât despre bunătate, eu sper că n-am nevoie de o anume lună din an pentru ea... :)
Ștergerepentru mine decembrie, luni, de astazi, e insorit si optimist ca o zi de primavara :)
RăspundețiȘtergeremă bucur pentru tine! aşa să-ţi fie toate zilele de iarnă, şi nu numai! :)
ȘtergereDecembrie, luni m-a găsit fericită
RăspundețiȘtergereC-un gând bun trimis spre o "soră" găsită
Şi -aş vrea să-ţi zâmbească pe-o rază de soare
Din albul zăpezii, dintr-o dalbă ninsoare.
Din albul zăpezii am să culeg surâs,
Ștergeredar am să stau în casă lângă foc
şi cât o arde focul nu am să spun nici pâs,
numai să nu mă mute nimeni într-alt loc! :)
Ma iei si pe mine in tarile calde?
RăspundețiȘtergereTe iau, te iau! Când plecăm? :))
ȘtergereDecembrie, luni, a trecut
RăspundețiȘtergereCocorii ???
Au plecat cam demult! :)
Asta spuneam şi eu. Au plecat şi au uitat să mă cheme. Eu m-am trezit în decembrie tot aici... Dar să ştii că ieri am văzut gâşte zburînd către sud. :)
ȘtergereÎmi pare rău că n-am fost destul de clară în exprimare.