Am vrut uneori să fiu asimptotă la iubire,
să nu mă lege cu noduri de fiecare secundă,
să găsesc un timp de linişte să m-ascundă
când, obosită de dor, am visat împlinire.
Am vrut uneori să fiu asimptotă la dor,
să nu-i ştiu pustiul şi setea-n deşert,
să nu-i simt arsura şi scrumul inert,
creionat spre cădere să nu-mi fie alt zbor.
Am vrut deseori să fiu asimptotă la cădere,
dar dedesubt n-am găsit crengi ori desiş
să mă oprească atunci când rămâne din vis
doar genunchiul julit şi în suflet durere.
Am vrut deseori să fiu asimptotă la durere,
dar am strâns-o salin în pumnii simţirii,
m-am aprins lampadar din ceara topirii
şi-am ars lumânare ca o umbră părere.
Am vrut uneori să fiu asimptotă la umbră
şi discul solar să-mi inunde tăcerea.
Doar că noaptea revine şi nu îmi e vrerea
de-ajuns ca s-alunge umbra cea sumbră.
Am făcut recurs la sentinţa primită
prea târziu. Un mesaj scurt şi rece mi-a spus
c-am dorit asimptote prea multe în plus.
Lăcomia se cere a fi pedepsită.
Am lipit abţibilduri în loc de bandaje
pe iubire, pe dor, pe căderi, pe dureri
ca s-alung măcar umbra din seci înserări
şi-n culoarea câştig să testez aliaje.
Am găsit, cred acum, un fel nou de oţel
arcuindu-şi nervura prin miezu-mi sălciu
şi învăţ să-l încord în acordul meu viu
modelat după mine şi nu eu după el.
Asimptotă la viaţă ştiu că nu vreau să fiu...
(2013)
Alte duzini ne răsfaţă, adunate în asimptote la psi.
Timpul nu mi-e prieten bun în cele câteva zile rămase până la sărbători. Nu cred că voi reuşi să vă citesc pe toţi. Cer iertare de pe acum.
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Poti fi asimptota la ceea ce iti doresti, dar sa nu fii la viata. Viata se simte, se traieste.
RăspundețiȘtergereAşa gândesc şi eu, să ştii! :)
ȘtergereN-am mai avea abțibilduri,
RăspundețiȘtergeree drept,
dacă am fi asimptote la iubiri,
la doruri, la căderi.
Dar nu am mai avea nici culori,
doar oțel.
Câteva nervuri de oţel, Simona, cât să ne susţină! Restul e tot eul dinainte. :)
ȘtergereFoarte frumos ai amestecat duzina!
RăspundețiȘtergereMulţumesc mult, Radu! :)
ȘtergereCe îmbinări măiestrite, ce trăiri minunate! Sărbătorile aurite, să-ţi aducă iubiri multe, de la oamenii dragi!
RăspundețiȘtergereNumai bine! :)
Mulţumesc mult, Lolita! La fel şi ţie! :)
ȘtergereFrumos grafic al vieţii!
RăspundețiȘtergereMulţumesc, Adrian! :)
ȘtergereCarmen, eu par a mă extazia usor! Nu e chiar asa! Rumeg, citesc, recitesc şi spun, cu mana pe inimă, fără să supăr pe nimeni, că e cea mai frumoasa creatie din duzină şi una din cele mai frumoase scrieri gasite la tine. Şi de ceva vreme...chiar citesc ce scrii!
RăspundețiȘtergereMă bucur de fiecare dată când "câştig" un cititor. Iar pe cei ca tine, cei al căror scris îl admir, îi preţuiesc cu atât mai mult. De aceea aprecierea ta mă face să mă înclin. :)
Ștergere