Zi cu ploaie

Zi cu ploaie,
şi afară, şi-n odaie;
afară cu stropi de apă,
în odaie stau să-nceapă
să curgă cu stropi de frunze
sentimentele confuze.

Că s-a vestejit iubirea
şi, sfărmată sub paşi reci,
desprinde din suflet, seci,
răni uscate,
frunze moarte.

Şi-n odaie arde viu
focul, sufletul pustiu,
frunzele împrăştiate,
răni din doruri sfâşiate.
(2010)