Pâlpâie în noi,
călăuză prin viaţă,
facla speranţei.
(2016)
O călăuză
ne deschide cărarea
printre cuvinte.
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Am vrut şi eu să scriu un haiku pe tema asta, dar nu mi-a ieşit din prima şi am renunţat.
RăspundețiȘtergereAcum mi-ai făcut poftă să mai încerc. :)
Eu am vrut să scriu o poezie și a ieșit un haiku. :)
RăspundețiȘtergere