Am albit sentimente uitate în noapte,
am zidit întâmplări din umbre şi şoapte,
din apus înroşit am sorbit cu nesaţ
până când a rămas din tăcere doar zaţ.
Răsărit înverzit pe o dungă de zare
l-am ghicit în ghioc cu-amintire de mare,
de val albăstrit încolţit de aripă
ascuţită de păsăre la vânare de clipă.
Am iubit ce-am dorit, am dorit ce-am iubit,
am găsit, am pierdut, am trăit însutit.
Sentimente albite în apus ruginit
le-am pierdut, le-am răpus, le-am păstrat, le-am găsit.
S-a zvonit în ghioc că mai vine un val,
îl aştept cu speranţa risipită pe mal.
O adun fir cu fir auriu de nisip.
De-ar veni să-mi adune stropi de mare pe chip...
(2014)
Aceleaşi douăsprezece cuvinte...
Alte gânduri în fiecare minte.
Suma lor e în tabelul duzinei
de pe pervazul de stajă-al psipsinei.
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Brrrr! Nimic in plus, nimic in minus!
RăspundețiȘtergereOare cum faci?
Ai dorit ce-ai iubit si ai iubit ce-ai dorit
N-ai uitat ce-ai trait, ai trait insutit
Viata vine pe val si cu valul te duci
Cand in sus cand in jos stapanit de naluci!
Stangi in mana batista si speri sa ajungi
unde dorul te cheama ca in visele lungi.
Suntem toţi deopotrivă când valul ne poartă
Ștergereîn largul trăirii, în porturi de soartă.
În batistă ne ţinem cărări ce-au durut,
în suflet păstrăm zâmbet cald şi tumult.
Mulţumesc mult, dragă Cita!
Să mai vină un val, dar să vină curat,
RăspundețiȘtergereNu de-acela cu alge scîrboase-nţesat
Şi să spele de rău Marea Plajă-a Speranţei,
Să dea demn înţeles Libertăţii, Vacanţei...
Speranţa-i minunea ce ne ţine-n picioare
Ștergerecând valul cu alge murdăreşte şi doare.
Dacă minunile-n lume au fost şapte odată
speranţa-i mai mult decât tot laolaltă.
Mulţumesc mult, Dragoş!
Pastel colorat cu penel înmuiat
RăspundețiȘtergereîn culoare de suflet.
Tablou perfect din rimă de poet.
Desenul s-a scris din cuvinte alese
Ștergeresă fie cărare ideii ce ţese
şi ritmul, şi rima, iar sufletul meu
printre gânduri răsare deasupra mereu.
Mulţumesc, Maya dragă!
Am senzatia ca la mine a ajuns deja acel val. Ninge atat de frumos, miroase atat de curat, incat simt ca astazi pot misca muntii, ca pot face tot ce imi doresc. Si voi face, de cum termin de citit cele cateva bloguri care ma asteapta. :)))))
RăspundețiȘtergereŞi la mine ninge alb şi mult,
Ștergerezăpada îmi creşte cântecul mut,
dar noroc e că-s alţii munţii să-i mute,
munţi grei de omăt mi se-aşază pe frunte,
pe umerii slabi care dor de la frig.
Frumuseţea zăpezii n-o aştept şi n-o strig...
Ce să fac, Vienela? Iarna nu-i una din bucuriile mele, dar mă bucur să-i văd fericiţi pe cei care o îndrăgesc. Spor la mutat munţii! :))
Am iubit ce-am dorit, am dorit ce-am iubit,
RăspundețiȘtergeream găsit, am trăit însutit...a durut
Sentimente albite în apus ruginit
le-am răpus, le-am păstrat, le-am găsit, le-am pierdut.
Am uitat ce-a durut sau pretind c-am uitat.
ȘtergereMai uşor de zâmbit, mai uşor de visat
e aşa: când laşi răul trecutului sur
şi îşi iei la purtare bucurii împrejur.
Mulţumesc, Scorpio! Să-ţi fie multă iubire şi durere deloc! :)
Iar cu versuri ne-ntâlnim,
RăspundețiȘtergereȘi începem să zâmbim!
Foarte frumoasă poezia.
Mulţumesc, Ioana! :)
ȘtergereCarmen, Carmen: mereu mă bucuri. Felicitări!
RăspundețiȘtergereMulţumesc mult, Ioana!
ȘtergereAi iubit ce-ai dorit, ai dorit ce-ai iubit
RăspundețiȘtergereŞi mi-ai dat un raspuns, oarecum, negândit,
Prinsă sunt in cuvinte de poetă cuminte,
Dă-mi şi mie secretul, că-s pe aici. Ia aminte!
Şi mă plec cu tot dragul cu respect asumat
Eşti perfectă in slovă: ai ritm, rimă, n-ai trac;
Te salut şi aştept următorul poem
Şi-n zăpezi mă cufund aşteptând doar un semn.
Nu sunt eu cea care alege,
Ștergereci poemul pe mine vrea blând să mă lege
în rimă şi ritm aproape de cânt,
deci va fi încă unul cât mai aflu cuvânt.
Secretul nu-l ştiu. Şi pe mine mă miră
cum ideea apare, cum cuvinte înşiră,
dar mă-nchin şi adânc mulţumesc
pentru vorba-ţi frumoasă şi să ştii că roşesc...
poezie scurta si la obiect, cantata din ghioc pe plaja atemporala
RăspundețiȘtergereMulţumesc, Raluca!
Ștergere