vineri, 10 ianuarie 2014

Rol

Nu mă las pradă la dezmâţ, psiriduş fără act de naştere,
ci doar cu un certificat de existenţă virtual
sub formă de olimpotab în care mă înscriu singură
de câte ori în văztuneric se desprinde din gând cuvânt.

Azi nu mi-am luat doza de iarnarcotic.
Zăpada nu scrâşneşte sub tălpi, doar oasele scârţie dureros.
Plină de exasperanţe înghit o gură de cafea rece
şi porţia antalgică de descântec dintr-un radio vechi,
ascuns pe pervazul bucătăriei, în spatele cuptorului cu microunde.
Microunde şi unde radio se combină întru satisfacerea
oricărui asigurmand meloman.
Port pe fiecare vienelar, în loc de verighetă,
ca semn de vie iubilură familială, pete portocalii de morcov,
care se spală mereu mult prea târziu.
Corolarma se aplică desăvârşit atunci când vuieşte hota
deasupra aragazului pe care fierbe un curcosaur,
în timp ce printr-o caneluridă şerpuind prin lobul frontal
se scurg arome de vers, condimentate cu ritm şi rimă.

Joc un rol cel puţin dublu.
Până la esenţă îndepărtaţi mască după mască.
Poate că efortul nu e în zadar.

(2013)

Duzina de cuvinte încrucişate, altoite şi modificate semantic (nu genetic) într-o măsură variabilă îşi are, ca de fiecare dată, olimpotabul la psi, iar concluzia ei e gândul din cuvânt găzduit de Irealia.

30 de comentarii :

  1. musai vreau reţeta de curcosaur. în rest am bifat tot: cuptor cu microundă, hotă, aragaz, radio... radio musai vechi?
    până la esenţă îndepărtăm
    zâmbet cu zâmbet
    nedesluşire.
    sau poate nu, cine ştie
    a recunoaştere
    unde ne este calea.

    RăspundețiȘtergere
  2. reţetă secretă şi pentru mine. de fiert, l-am fiert! mai departe nu mai ştiu.
    radio atât cât trebuie de vechi, nu prea tare, ca să prindă totuşi postul preferat cu o bucată de folie de aluminiu înfăşurată pe antenă

    îndepărtăm măşti.
    esenţa e în cuvânt,
    zâmbet cu zâmbet.

    RăspundețiȘtergere
  3. Aha! Dezmâţ asigurmand, carevasăzică!

    RăspundețiȘtergere
  4. Un altoi de soi, aromat, versificat, adevărată distracție a gândurilor.
    Excelentă comprimare de cuvânt în final, o povață care, urmată, categoric ar aduce niște satisfacții.

    Mulțumesc, Carmen.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu mulţumesc! Pentru prilej şi pentru apreciere.

      Ștergere
  5. Răspunsuri
    1. Timpul de fierbere variază după vârstă şi după inspiraţie. ;)

      Ștergere
  6. SI...de pe o goeleta in blugi, presa in blugi vin si eu cu o intrebare, mai exact o rugaminte...vreau sa-mi desenezi si mie un olimpotab:)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pot doar în vorbe să-l descriu:
      Să zicem că-i tabelul viu
      o zi pe săptămână în care mă înscriu.
      Poate să aibă linii şi dreptunghiuri,
      poate să n-aibă, forma nu contează.
      Ce-i important este din câte unghiuri
      privesc în el cei care-apoi ne vizitează.
      Chiar dacă-i numai pentru-o zi activ
      rămâne în eter pe multă vreme
      şi nu mai ştiu din ce motiv,
      de îngâmfare fără a mă teme,
      lăsat-am modestia la o parte
      (şi-acum roşesc şi mă căiesc pe-ascuns)
      l-am prins de marele Olimp în carte
      şi sper genunchii să nu-i sfărm când cad de sus.
      Dar am o scuză şi nu-i o vorbă-n vânt:
      tabelul îi cuprinde şi pe cei
      ce mă încântă cu al lor cuvânt
      şi-nşiruiri profunde de idei.

      Sper că am lămurit presa în blugi! :)

      Ștergere
  7. Bună, nu-mi place cafeaua rece, dar tu nu mă dezamăgești niciodată când te citesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc mult, Ioana! Pentru tine am să încălzesc căfeaua. :)

      Ștergere
  8. Ce bine că nu ştiu să gătesc! :) Bine, ştiu câte ceva, dar nu m-aş băga la un curcosaur, mi s-ar strepezi gândurile...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Un curcan de-acela mare
      care se înfoaie tot,
      cu mărgele roşii tare,
      repezindu-se netot
      după mine în ogradă
      mi-ar părea, de-aş fi fricoasă
      curcosaur la paradă
      şi l-aş fierbe bucuroasă.

      Ștergere
  9. tot la curcosaurul ăla gătit mi-a rămas şi mie mintea... ce rol nerol ţi.ai mai asumat şi tu în povestea asta nepoveste....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu recunosc sincer că nu mă înscriu în normalul îndeobşte acceptat, dar îmi pare bine. Am explicat mai sus cam ce-am înţeles eu prin curcosaur, iar în rolul acela cel puţin dublu mă distribui atunci când mă loveşte dorinţa ori nevoia de scris în timp ce gătesc, calc rufe, merg pe stradă ori în autobuz. În urmă cu nişte ani reuşeam să-mi ascund mai bine dedublarea. Făceam versurile şi le tot repetam în minte până când terminam de gătit, de călcat sau până ajungeam acasă. Acum umblu cu un carneţel în geantă, am carneţele şi pixuri prin fiecar cameră fiindcă am constatat că e nevoie de ele sau cum mi-a spus cândva un om ajuns la vârsta înţelepciunii: "Capul nu-i pentru ţinut minte, capul e ca să nu plouă în gât."

      Ștergere
  10. Si eu sunt in cautarea unei doze de iarnarcotic, iar peisajul tau ma unge pe suflet.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe mine mă cam îngheaţă. Nu mă bucur de frigul iernii, ci doar e peisaj.
      Mulţumesc mult, Kadia! :)

      Ștergere
  11. Cred că ai luat doza potrivită de iarnarcotic: deşi mulţi au vrut să împuşte curcosaurul, tu i-ai venit de hac prin fierbere! Perfect! Ne-ai răzbunat şi ne-ai şi amuzat, niţel! Fain!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc, Adriana! Se vede că petrec prea mult timp în bucătărie! :))

      Ștergere
  12. Arome de vers ne desfata mereu cand intram aici. Cele 12 cuvinte au fost rasfatate intr-o poezie.

    RăspundețiȘtergere
  13. Poezia ta mi-a amintit de copilarie, cum gatea mama curcosauri la tava si asculta muzica de la radio. Radio evident asezat pe pervazul de la fereastra. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi unde altundeva? Că nu încape nicăieri în siguranţă! :))

      Ștergere
  14. Mască după mască, vis după vis ... ca-ntr-un Inception al simțurilor exaltate de mirosul greu de curcosaur fiert. Și, da, efortul n-a fost în zadar.

    RăspundețiȘtergere
  15. Avangardistă cu totul!
    Văd că vorbiți de rețete aici. Curcosaurus comestibilus!
    ;-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am răsuflat uşurată când am văzut că nu-s singura care a gătit curcosaurul! :))

      Ștergere
  16. e extrem de distractiv poemul tau! cred ca "iubilura" imi va fi atasat in dex ! you re so gorgeous

    RăspundețiȘtergere