M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
joi, 1 iulie 2010
Ultimul vis
Zăpezi pustii şi grele
Pe umerii tăi buni
Cad greu şi peste ele
Alte zăpezi aduni.
Şi vii târziu acasă,
Fac focul în iatac,
Privesc cenuşa arsă,
Ochii mă dor...şi tac.
Prin flăcări îţi văd chipul,
Privirile aprinse
Şi ştiu că, simplu, timpul
Le-a stins şi parcă-s ninse.
Am strâns zăpada rece
În vremea ce-a trecut,
Lăsând visări să plece,
Un stol de păsări mut.
Zăpezile pribege
Le-au prins în dansul lor,
Nu ştiu să se dezlege
Şi plâng mereu de dor.
Zăpezi pustii şi grele
Prin gânduri ţi s-au scris,
Aş vrea să fiu prin ele
Ca cel din urmă vis.
(1989-2010)
Abonați-vă la:
Postare comentarii
(
Atom
)
:x
RăspundețiȘtergere