cel mai tare mă sperie teama, clipa când ştiu că nu-mi mai sunt stăpână,
când mi se pune în gât ca un nod,
îmi leagă picioarele şi mână de mână,
îmi sufocă gândul şi-l împiedică să dea rod.
cel mai tare mă sperie teama,
oricât aş ucide-o tot scapă un mugur pe tulpină,
încolţeşte uşor nu-i trebuie pământ roditor,
o prăşesc, o smulg, o tai din rădăcină,
o stârpesc şi-o omor.
cel mai tare mă sperie teama,
niciodată cine sau ce mi-o inspiră,
un lucru îl învăţ şi-l supun, cu un om mă măsor,
teama n-are instrucţiuni de utilizare şi n-are măsură,
are doar iraţionala insuşire de a năpădi orice ogor.
(2013)
Cred ca te referi la teama ca idee. Si pe mine ma sperie anumite lucruri cand ma gandesc. Cand am trecut la fapte...efectiv nu mai stiu de ce ma temusem. Imi dau seama ca fusese ceva irational. Chiar si azi (ieri de fapt) am avut de infruntat niste temeri.
RăspundețiȘtergereFrumos. Nu ma puteam exprima mai bine.
O zi frumoasa, Carmen!
Ai citit exact aşa cum am scris.
RăspundețiȘtergereMulţumesc, Elly!
Numai bine şi ţie! :)
teama este irațională și năucitoare. n-am să-ți spun că refuz să mă las pradă ei, nu pot așa ceva, dar ies din ea greu, ca din apele înecului. uneori, încăpățânarea mea de a găsi binele mă ajută. uneori...
RăspundețiȘtergereteama merge mână în mână cu senzaţia de neputinţă. dacă nu reuşesc să scap de ea, o ocolesc până pleacă. la nivelul conştienţei reuşesc de cele mai multe ori să o stăpânesc folosind logica, dar sentimentul acela care se cuibăreşte în piept şi apasă greu... acela nu-mi place. aşa cum a spus şi elly, dispare doar atunci când trec la fapte.
Ștergereuneori însă, carmen, trecerea la fapte nu ne aparţine. atunci e greu... :(
Ștergereda, da! când lucrul de care ne temem e inevitabil şi nici nu ne stă în putere să-l rezolvăm. singura consolare e că nimic nu rămâne la fel în timp. iar uneori, când pierderile sunt prea mari, nu există consolare... :(
ȘtergereLa Mulți Ani !, doar zile fericite și pline de iubire îți dorim, alături de cele mai calde și sincere urări de sănătate și împliniri în viața profesională și socială !
RăspundețiȘtergereAcesta este un mesaj „clasic” pe care nu numai bunul simț ci și aprecierea pe care o simțim în ceea ce te privește, transformă „corvoada” și „rutina” trecerii prin astfel de aniversări într-o plăcere reală și sinceră.
Dar dacă, din motive independente de voința ta și-a noastră, urările noastre nu te vor găsi în cea mai bună dispoziție sau stare sufletească, dacă feluritele și de multe ori nemeritatele amprente ale vieții nu te-au atins în ultimele zile într-un mod tocmai fericit, te rugăm să crezi, și să speri că TREBUIE să existe o lege a compensației, o lege care va face să vină și o zi începând cu care, toate anotimpurile să îți devină calde primăveri, învăluite în parfum de flori de câmp și începând cu care toate zilele să îți devină fericite și pline de iubire zile de „8 Martie”.
Cu drag, Diana și Dan.
Urările voastre m-au găsit în starea mea obişnuită de echilibru pe care îl cultiv bucurându-mă de cei dragi mie, aşa cum mi-aţi devenit şi voi, oameni cu suflete calde întâlniţi aici, în lumea aceasta virtuală, în care gândul şi cuvântul sunt de multe ori mult mai reale decât s-ar putea crede.
ȘtergereVă mulţumesc pentru urări şi vă doresc o primăvară frumoasă, înflorită şi plină de bucurii! La mulţi ani jumătăţii feminine din gara pe care aţi construit-o împreună, ani pe care să-i petreceţi împreună, fericiţi şi sănătoşi!