Mi-e dor de mare...

Mi-e dor de mare, ai strigat
În miezul iernii, şi de soare,
De-alintul valului peste picioare,
De mângâierea brizei prin părul răsfirat.

Mi-e dor de şoapta spumei când lunecă pe mal,
De scoicile pisate de vreme şi de ape,
Mi-e dor să simt secundele curgând tot mai aproape
Când de sub tălpi îmi fură nisipul înc-un val.

Când am privit spre locul de unde-ţi vine dorul
Erau acolo valuri îngheţate,
Pe veşnicie, parcă, şi-atât de nemişcate
Că timpul şi-a pierdut cadenţa, viitorul.

Mai strigă peste clipe şi fă-le iar să curgă,
Suflă cu dorul tău iubirea peste ele,
Dezgheaţă valuri şi-o înalţă către stele,
Să-ţi fie ascultată dorinţa ca o rugă!
(2012)

Din cauza şi pentru Lorelei