în încăperi din ce în ce mai mici.
Celula are pori pe toată suprafaţa
prin care intră infinitul - fărâme în mişcare.
În miez nu-s toate desluşite. Deasupra te ridici
şi treci prin porţi deschise în încăperea mare.
Pereţii ei sunt iarăşi un semn de întrebare,
dar neştiutul devine mai mărunt ori mai în depărtare...
(2014)
Gând din cuvântul vieţii
lăsat-au Irealiei drumeţii.
Dar viaţa e pierdută-n crudul Univers,
RăspundețiȘtergereprin încăperi din ce in ce mai strâmte,
ferestre se deschid doar printr-un vers,
din poezii cu rimele tocite şi prea frânte!
Depinde ce parte a paharului priveşti
RăspundețiȘtergerecând ţi se pare strâmt locul în care eşti,
dacă deschizi fereastra visului înspre trecut
ori înspre viitor, dacă îl laşi să se dizolve, mut,
sau dacă-n gând dospit îl creşti.
Rimele s-au uzat de-atâta folosire
Slujind ideii şi-au rupt gleznele în dans.
Între cuvânt şi gând există un balans
pe care-l tulbur cu stropul de simţire.
În dansul lor rimele au născut mirare
RăspundețiȘtergereși dor de Univers. În depărtare
încăperi pline de viață și semne de întrebare
ce ne umplu sufletele... o încântare!
O încântare e şi pentru mine
Ștergerecând gândul tău ajunge să m-aline.