
Moş Crăciun, darnic şi bun,
când va fi seara de-Ajun,
te-aşteptăm să vii la noi,
printre fulgi plutind în roi,
şi să stai pe lânga foc,
să te prindem la mijloc,
să-ţi încălzeşti mâinile,
să-ţi usuci mustăţile.
Noi, să ştii c-am fost cuminţi,
când ne-am mai adus aminte,
astăzi stăm ca nişte sfinţi
şi-am rămas fără cuvinte.
Ce noroc cu poezia!
Ştiu s-o spun pe negândite.
Bradu-şi cerne feeria
în visul serii vrăjite.
Oare ai să deschizi sacul?
Poezia ţi-a plăcut?
Oare ştii chiar tot ce anul
ce-a trecut noi am făcut ?
Dacă ştii, slabă speranţă
să primim şi noi un dar…
Promisiunea-i o uzanţă :
vom fi obraznici mai rar.
Ne-ai iertat până acum,
an de an, cu bunătate.
N-ai făcut atâta drum
să ne cerţi astăzi de toate !
Te rugăm să ne aduci
înc-o dată bucurii,
banane, mere şi nuci,
dulciuri şi jucării.
N-o să uitam niciodată
vraja serii de Crăciun
şi-o să ştim, în vremea toată,
cât ai fost de blând si bun.
(2003)
Înscrisă la concursul Nopţi magice în miez de iarnă
aww...imi doresc sa fiu si eu mos craciun...sa faci si despre mine o poezie asa minunata... :)
RăspundețiȘtergereCe faina e poezia, imi trezeste amintiri din copilarie! ;;)
RăspundețiȘtergereMulţumesc:)
RăspundețiȘtergere