Dis-de-dimineaţă,
Cu mintea în ceaţă,
Mă ridic din pat
C-un mers şchiopătat,
Cu un ochi închis,
Ca într-un vis,
Mă preling încet
Peste parchet ;
Şi pe dibuite,
Cu mâini încâlcite,
O apuc de toartă,
Parcă mi-ar fi soartă.
O aromă-amară
Îmi intră pe nară :
Dragă amintire…
E prima iubire ?
Neagră ca abisul
Unde s-a dus visul,
Ca iadul, fierbinte…
Nu mai am cuvinte!
Gust de fiere şi pelin,
Zahărul pe unde-l ţin ?
Pe gât lunecă uşor
Ca un abur, ca un nor,
Şi o luminiţă mică
Sus, spre creier se ridică.
Ce m-aş face fara ea ?
Minunata mea cafea !
(2009)
:)) criminala poezia asta .... imi place mult...nu sunt o bautoare de cafea,dar dupa poezia asta s-ar putea sa ma apuc :*
RăspundețiȘtergere:)):)):))
RăspundețiȘtergerehai ca asta a fost tare rau :))
e cea mai amuzanta de pana acum :))
si bineinteles, ca si celelalte, foarte frumoasa :X:X:X