luni, 4 noiembrie 2019

Sunt încă vie

Dacă mă doare un cuvânt
spus dinadins sau vorbă-n vânt,
e semn că pacea nu mă știe,
dar încă-s vie.
Dacă mă plec sub o povară
cu inima de tot amară,
e semn că greul mă sfâșie,
dar încă-s vie.
Dacă o lacrimă mă seacă
de cântece, surâs și joacă,
e semn că totuși nu-s pustie
și încă-s vie.
Dacă minciuna mă-nconjoară,
dar nu mă dă din mine-afară,
e semn că încă am mândrie
și-s încă vie.
Dacă atâta nedreptate
mișel mă taie pe la spate
și nu mă-ncui în colivie,
sunt încă vie.
Și dacă-s vie mai e vreme
să caut pacea în poeme,
greul să-l scutur de pe zbor
și nedreptatea s-o dobor,
din lacrimă să-mi fac izvor
de adevăruri ce nu dor,
să mă cuprind cu duioșie
într-o speranță sau o mie
și timpul ce-a rămas să-mi fie
plin de magie.
(2019)

Un gând pentru Ioana.

4 comentarii :

  1. Plin de magie timpul sa iti fie, asa cum magica este aceasta poezie. M-ai fermecat cu aceste versuri si indraznesc sa scriu: subscriu. :)
    Zile senine iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Timp plin de magie urez tuturor celor care subscriu!
      Mulțumesc mult!☺

      Ștergere
  2. Ai avut un gand foarte frumos cand ai scris aceasta poezie. Si este plina de adevar.
    A fi viu este un miracol in sine. Cum se manifesta el, tine insa categoric de noi insine!
    Imbratisari cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gândul mi l-a stârnit Ioana.
      Mulțumiri și îmbrățișări înapoi! ☺

      Ștergere