Pedepsim tot ce nu-i închis în tipare.
Cum să înţelegi o floare
Care-şi scutură rădăcinile în vânt,
Sau pasărea ce-şi sapă zborul prin pământ ?
Floarea a căzut secerată,
Iar pasărea, cu aripa legată,
Încă se zbate în colivie,
Visează că e liberă şi vie.
Se naşte o umbră de bucurie
Când inima vrea să ştie,
Când se desface, bizară, încă o floare,
Când pasărea lutului poate să zboare.
Dacă încolţeşte sămânţa cea nouă,
Dacă se preface colivia în rouă,
Dacă pasărea îşi dezleagă aripa,
E semn că ne-am întors către clipa
În care ne scuturăm de zăbrele
Şi lăsăm inima să se umple de stele.
(2010)
Again...superba :X
RăspundețiȘtergereNu pot decat sa spun "wow" de fiecare data cand citesc o noua poezie de-a ta.
Cu toti ne regasim intr-o anumita masura in acea pasare, incercand sa ne croim drumul in viata, desfacandu-ne petalele atat de diferite de ale celorlalti, dar totusi la fel
you really are talented...minunata poezia
RăspundețiȘtergere