luni, 30 septembrie 2019

Necugetare

Cineva cântă o melodie în mine,
cineva are acces la un gând,
cineva trece prin vise și vine,
un tunel străbătând.

Cineva scrie pe pagini curate
și le pune metodic în plic.
Le trimite prin poștă pe toate
și primește nimic.

E un teatru întreg, mi se pare.
Personaje apar și dispar în decor.
Le adun și le leg pentru-a lor temperare
în interior.

Sunt o sumă din ieri și din mâine
și din cei ce m-au scris pe curat.
Mușc din viață ca din codrul de pâine,
tot necugetat...
(2019)

Ne jucăm cu duzini de cuvinte
și ni-i poftă de joc.
Ne adună spre-aducere-aminte
Eddie, la un loc.

6 comentarii :

  1. Am citit cu încântare, ca de obicei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, Vero! ☺️
      Azi m-am jucat cu cuburi. Habar n-am avut ce formă finală va căpăta construcția.

      Ștergere
  2. Din nou, am deslusit o descriere a vietii. :)
    Minunat reusesti sa impletesti cuvintele.

    RăspundețiȘtergere
  3. O poezie minunata!
    Si recunosc ca ultima strofa este cu totul speciala, cu multiple sensuri! :)
    O saptamana frumoasa, draga Carmen, cu bucurii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, Suzana!
      O săptămână și o toamnă pline de tot ce e bun!

      Ștergere