Ce e o lacrimă?

Ce e o lacrimă? O lipsă de-armonie,
cântare rătăcită din inimă pustie
sau un preaplin de gând cu sufletul oglindă,
un strop de cer ce n-are loc unde să se prindă?

Ce se întâmplă cu lacrima în fluturare de batistă?
Se zvântă şi se pierde, trece-n uitare tristă?
Însufleţit de vânt, aburul ei sălciu
rămâne în eter tăcut şi, totuşi, viu?

E inima o scorbură în care se adună
noiane de durere şi de iubire bună
şi când nu mai încap străbate în afară
un picur clar şi cald ce-alină şi măsoară

cât e de dependentă de tot ce-a strâns în ea,
avară de iubire, de patima cea grea,
sătulă de durere, dar fără renunţare
la dor, la risipire, la nor şi disperare?

Când curge pe obraz având siaj un rid,
se adânceşte ridul sau se îmbibă-avid
de umezeală tandră ca lutul cel uscat?
E lacrima un leac sau urmă de păcat?

Are cumva putere să lege înapoi
bucăţile de suflet căzute în noroi
şi-apoi, în alipire, să vindece, să spele
şi-n scorbură s-aprindă iarăşi câteva stele

şi în lumina lor să işte curcubeu
din hău monocromatic ce-apasă-atât de greu?
Ce-i lacrima? E-un cerc închis în sentiment
sau sentimentul prins ca-n cerc într-un moment?
(2014)

Cele douăsprezece cuvinte se regăsesc în scrierile adunate în tabelul găzduit de psi.

În ultima vreme timpul mă fugăreşte mai mult ca de obicei. Probabil că nu voi reuşi să las un semn al trecerii mele pe la fiecare dintre tovarăşii mei de joc de-a cuvintele şi sper să fiu iertată pentru muţenie...