Soarele se joacă de-a v-ați ascunselea cu zarea
Gândurile mele, la fel, cu mirarea,
cu somnul, cu lenea, cu zborul săgeată
în sus, către unde n-am fost niciodată.
Soarele se pitește după-un deal dimineața,
iar la prânz câte-un nor îi acoperă fața.
Gândurile mele se ascund într-o vale,
clocotesc, se-ncâlcesc și descoperă cale.
Soarele se topește-n amurg în visare
auriu-violetă - un desfrâu de culoare.
O risipă de gânduri în risipa de stele
ațipește-obosită și e una cu ele.
(2023)
Bine ai revenit pe blog! Am simţit lipsa versurilor tale!
RăspundețiȘtergereCe repede m-ai găsit! Mulțumesc mult! :)
RăspundețiȘtergereTe am în lista blogurilor preferate (https://veronicisme.blogspot.com/). Îmi pune pe primele locuri cele mai recente articole.
ȘtergereCarmen! La buna reauzire exact de Ziua Copiilor!
RăspundețiȘtergereVad ca versurile tale sunt frumoase si luminoase.
Daca tot ai tacut atat, sper sa fi fost cu bucurii aceasta tacere.
Numai bine, draga Carmen! 😘❤️
Mulțumesc, Suzana!
ȘtergereTăcerea a fost cu de toate și cu nimic ieșit din comun.
Tot ce e bun și ție! :)
Cat de mult ma bucura sa gasesc o noua poezie aici pe blog! Parca nu imi venea sa cred cand am vazut data postarii.
RăspundețiȘtergere