din gândurile mele vreo câteva cuvinte,
n-am să mă risipesc cu totul în țărână
cât ai să-ți amintești că te-am ținut de mână
când învățai să mergi, când învățai să zbori
când visul tău cânta cu capul printre nori.
Eu n-am să mor, ci-am să rămân în tine -
fărâme de iubire și zâmbete senine,
n-am să mă risipesc cu totul în tăcere
cât am să îți șoptesc din petrecute ere
de pașii mei prin gânduri, de zborul meu prin vreme,
cât dorul tău putea-va la tine să mă cheme.
Am să rămân - o floare presată într-o carte
pe raftul cel mai mic și cel mai de departe,
închisă între file sau filă-ngălbenită
și am să-ți fac cu ochiul, teribilă ispită...
Am să rămân în vorbe de miere și pelin
și, totuși, printre ele cred c-am să mor puțin.
(2018)
Paste fericit, draga Carmen, alaturi de cei dragi!
RăspundețiȘtergereO primavara plina de reusite sa ai!
Mulțumesc, Suzana! Cu mare întârziere... Numai bine și ție!
ȘtergerePrimăvara mea a ascultat de urările tale.
Te vor păstra în minte toţi cei ce-n al lor cale
RăspundețiȘtergereS-au întâlnit vreodată cu versurile tale.
Iar versurile mele sunt și vor mai fi
Ștergerefiindcă ne-a fost dat norocul de-a ne ști.
Frumoasă nemurire ai zugrăvit în versurile tale. Seară frumoasă să ai, dragă Carmen! 😊
RăspundețiȘtergereMulțumesc, Dana! :)
ȘtergereO seară frumoasă și ție!