Eu n-am să mor

Eu n-am să mor cât timp ai să ții minte
din gândurile mele vreo câteva cuvinte,
n-am să mă risipesc cu totul în țărână
cât ai să-ți amintești că te-am ținut de mână
când învățai să mergi, când învățai să zbori
când visul tău cânta cu capul printre nori.

Eu n-am să mor, ci-am să rămân în tine -
fărâme de iubire și zâmbete senine,
n-am să mă risipesc cu totul în tăcere
cât am să îți șoptesc din petrecute ere
de pașii mei prin gânduri, de zborul meu prin vreme,
cât dorul tău putea-va la tine să mă cheme.

Am să rămân - o floare presată într-o carte
pe raftul cel mai mic și cel mai de departe,
închisă între file sau filă-ngălbenită
și am să-ți fac cu ochiul, teribilă ispită...
Am să rămân în vorbe de miere și pelin
și, totuși, printre ele cred c-am să mor puțin.
(2018)

Vine primăvara oare?

Oare vine primăvara
vreodată în toată țara?
Că în loc de flori pe ram,
avem flori de-ngheț pe geam.

Pe câmpii e doar zăpadă,
ciocârlia stă să cadă
și ne trec prelungi fiori
printre croncănit de ciori.

Cucul răgușit tușește,
pitpalacul amorțește.
Mieii zburdă în omăt.
Alb pe alb, nu prea se văd.
(2018 - de Mărțișor)