Prins sub vânt

Cât de greu poate fi
să păstrezi în priviri
un surâs,
și în suflet să ții
oameni buni și iubiri
neconstrâns?

Câte vise îți lași
să învingă orbiri,
ferecări?
Și pe lume câți pași
cu mirare înșiri
între zări?

Ești copac prins sub vânt
cu odgoane de timp
și-ai găsit
drag de zbor și avânt
în acest anotimp
desfrunzit.
(2017)

Ne așteaptă la el.
A deschis un tabel
Eddie.

Toamnă

Păduri în flăcări,
incendii stinse de ploi,
miros de humă.
(2017)

Rugăciune

Las toamna să mă cotropească,
să mă destrame în uimire
și vântului să mă menească
întru totală risipire.

Las toamna să-mi pătrundă-n sânge,
și să-mi aprindă miezul viu
ca unei frunze ce răsfrânge
amurgul tandru, auriu.

Și-o las sa mă inunde blând
și să mă plămădească înc-o dată
cu inima curată, fremătând,
de dor de viață îmbătată.

Și-apoi îi cer să mă adune
din ploi, din flăcări și din vânt
și să mai facă o minune,
și să mă umple de cuvânt.
(2017)