Zări nu-l îngrădesc.
Oceanul gândurilor
naşte val în timp.
***
Ocean de vorbe
oceanul gândurilor
nicicând nu-l cuprind.
***
Ocean de gânduri
în spatele pleoapelor
frământă furtuni.
(2012)
Atât de multe ar mai fi de spus
că nu-s cuvintele de-ajuns!
Oceanele de gânduri dintre noi
să abă valuri line şi surâsuri moi...
psi, dordefemeie, almanahe
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Frumos! Ai spus deja multe în cuvinte puţine!
RăspundețiȘtergerevaluri line si surasuri moi draga Carmen
RăspundețiȘtergereiar mos Nicolae sa-ti umple cizmulitele cu daruri fermecate
poezelel tale spun atat de multe in cateva tuse de cuvinte... ca un pictor ce face abia o schita din care se vede o viitoare opera de arta. frumos.
RăspundețiȘtergereoceanul frământă furtuni? :) e atât de frumos că nu am replică... o caut eu, stai numai să-mi scutur zăpada de pe musteţi!
RăspundețiȘtergereHaiku? Hmmm... Ce frumos e cand framanta furtuni
RăspundețiȘtergereOceanul gandurilor mele are deja surasuri moi si noi.
RăspundețiȘtergereÎn ape mă trec,
RăspundețiȘtergereÎn ape, aprins mă sting.
Ocean de gânduri.
Ocean de gânduri
RăspundețiȘtergereobosit de furtună
uneori seacă.
Vă mulţumesc... târziu!