Se afișează postările cu eticheta imagine generată AI. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta imagine generată AI. Afișați toate postările

luni, 10 august 2026

Popas

Să mergi pe muchia zării,
sau e a întâmplării 
că muchia și drumul
se pierd, așa, ca fumul,
în timp sau depărtare...
Să mergi ca la plimbare,
dar să îți fie sete
de maci și margarete, 
de umbra unui dor,
de viața dintr-un nor...
Să mergi până te doare
că soarele răsare
și până ți-e arsură
cuvântul ros pe gură,
pân' ți se prind de poale
scaieți și pietre goale,
atâtea amintiri:
praful de prin iubiri,
un ascuțiș de zbor
căzut, făcut ogor,
o lacrimă de stea
ce albii îți umplea
pe unde nimerea,
și-n jur creșteai fiori
și-i culegeai în zori...
Apoi să faci popas,
o zi sau doar un ceas
pe-o muchie de zare
cu lumea la picioare,
în inimă c-o floare
și capul plin de soare,
tu, înc-o întâmplare...

Fiction Monday, găzduit de Vinitha Dileep, a avut ca prompt cuvântul „respite”.
Imagini: ChatGPT
Traducere: colaborare între Gemini, ChatGPT și mine.
Urmatoarea duzină de cuvintecare se vrea comică, propusă tot de ChatGPT, este: buf, soseta, molfait, tantos, pampalau, haraia, muratura, fandosit, zbantuit, troncaneala, flecustet, maimutaresc. 

Pentru înscriere în tabel apăsați AICI

Au scris cu această duzină de cuvinte:


Respite


Walking on the edge of sky
Or the edge of getting by
Cause the path and edge just fade,
Like smoke lost into the shade,
In time or so far away...
Walking just to pass the day,
Yet always to feel a thirst
For poppies and daisies first,
For the shadow of a longing,
For a cloud alive and soaring...
Walking as you feel the pain
To see the sun rise and reign,
Until your lips feel the burn
From worn words that fall and turn,
Till sharp thistles with long stems 
And bare stones cling to your hems
So many old memories:
Dust from love’s forgotten breeze,
A sharp edge of a swift flight,
Fallen, plowed into  the light,
A tear from a lonely star
Filled your riverbeds afar,
Wherever it chanced to fall.
All around, the thrills would call,
At dawn, you’d gather them all.
And then, a respite you take,
For an hour or a day,
On the edge of sky to stay,
The whole world is at your feet,
Your heart holds a flower, sweet,
Your head's full of sun and gleam,
You... a chance, a passing dream...

Fiction Monday, hosted by Vinitha Dileep, featured the prompt word "respite".
Images: ChatGPT
Translation: a collaboration between Gemini, ChatGPT, and myself.
The next dozen words proposed by ChatGPT, meant to be comical, are: thud, sock, munching, haughty, simpleton, growling, pickle, prissy, rambunctious, clattering, bauble, ape (v.).

sâmbătă, 8 august 2026

Spaimă

În amurg, tăcere deasă ca o catifea în falduri 
e-ntreruptă de un foșnet care trece în plutire 
peste iarba de-un albastru luat la schimb de prin înalturi.
E o umbră ce colindă dinspre zi în risipire?

Candela aprinsă-n grabă pâlpâie, se stinge-apoi.
De neliniște tresari și te temi că-i vreun strigoi.

Cu duzina de cuvinte, astăzi, iarăși m-am jucat
în română și-n engleză. Gemini-a fost inspirat
și-a tradus, cu ajutor, cu cuvintele incluse.
Poze-a scos Chat GPT peste versuri suprapuse.


Fear 


In the dusk, a heavy silence, like a velvet drape unfurled, 
Is disrupted by a rustle, floating gently through the world, 
Over grass of deepest blue, borrowed from the skies aglow. 
While time's squandering the day, is it just a wandering shadow

Hastily, the candle's lit, flickers once and then dies out. 
Startled and full of unrest, ghosts are what you think about.

With the dozen words today, once again I chose to play, 
In two languages because Gemini, inspired, they say, 
Translated, with little help, with the needed words in place, 
While ChatGPT made pictures, overlaying them with grace.

duminică, 2 august 2026

Punct și de la capăt

Când te mână un pristav ca pe-un rob de pe moșie 
pe-un făgaș unde n-ai treabă, dar e singurul ce-l știe,
fiindcă el hălăduiește pe acolo și îi place, 
poate te supui o vreme și îți spui că n-ai ce face.

Obidit din cale-afară mergi pe drumul nefiresc
pentru tine și te miri că sunt alții care-și cresc
rodul pârguit pe margini, când tu vezi doar piatră seacă.
Urci pe-o lespede, pe alta; colbul ridicat te-neacă.

Drumul sfredelit prin stâncă duce către alt pietroi.
Năclăit ești de sudoate, ochii ți-s pierduți și goi,
te dor șalele, genunchii, ai o zgaibă într-o talpă,
dar mai rău te doare-n suflet, că strădania ți-e calpă.

Și târziu, șovăitor, te cocoți pe un huhui
pentr-o boabă de zăbavă și vezi că pristavul nu-i.
Ori s-a dus să stea la masă, ori nu-l mai bagi tu în seamă.
Deodată, realitatea ți se pare mult mai calmă.

Când te uiți cu dinadinsul de pe dealul mititel
câte drumuri ai în față (sunt și îndărăt la fel),
te gândești că nu pristavul e de vină pentru toate.
Înc-o dată de la capăt, cu un zâmbet, că se poate!


Fiction Monday și Duzina împletite-s împreuă
Poze face GPT, iar traducerea ne-adună
Pe toți trei: adică Chat-ul, Gemini și eu.
GPT e-ncurcă lume, dar ne ține pe traseu,
Gemini e bun la rime, dar mai pierde câte-o cheie
Eu am ultimul cuvânt, c-am avut prima idee.
Tot  ChatGPT propune și duzina următoare
O înșir aici, e una mai puțin usturătoare
Că s-a îndurat, sărmanul, și ne-a dat ceva poetic
Spor la scris și să ne iasă inspirat, deștept, estetic!

Cuvintele poetice propuse de ChatGPT: amurg, fosnet, catifea, plutire, neliniste, candela, risipire, albastru, tresari, umbra, colinda, tacere 

Pentru înscriere în tabel, apăsați AICI

Au scris cu aceste cuvinte:


A Fresh Start


When a bailiff drives you forward like a slave from his large farm,
Down a path you have no business, yet to him it holds its charm,
Since he wanders there so often and he finds it nice and freeing,
'Cause you think you have no choices, you submit for the time being.

Deeply wronged and worn to tatters, down this alien road you tread,
While you wonder how the others grow their ripened fruit ahead,
Right beside the dusty borders, when you only see dry stone.
Climbing slab on slab, you’re choking on the dust that has been blown.

Through the rock this road is drilled and leads to another boulder.
Drenched in sweat, your eyes are hollow, and the day is growing colder,
With a sore upon your foot, aching back and knees that smart,
But what hurts you worst is knowing all this sham work breaks your heart.

Late and haltingly, you scramble up a hillock’s rocky crest,
Hoping for a crumb of respite, just a brief and fleeting rest,
But the bailiff is no longer anywhere within your view.
You dismiss him, and the world seems to take a calmer hue.

When you stop and look around from that hill so small and low,
At the countless open pathways where your steps ahead can go,
You can see it's not the bailiff's place to bear the blame alone. 
Once again, you start from scratch, walking into the unknown.

Fiction Monday and The Dozen are combined into a blend,
GPT designs the pictures, we translate it in the end.
It brings all of us together: Gemini, the Chat, and me.
GPT confuses us, but it keeps us on track, see?
Gemini is great at rhyming, though a key is sometimes lost,
I have got the final word, since my idea was embossed.
Yet ChatGPT proposes the next dozen in a row,
Here I string it out for you. It has a less painful flow.
For the poor soul showed some mercy, gave a more poetic theme,
Happy writing to us all! Make it clever, like a dream!

The poetic words proposed by ChatGPT: dusk, rustle, velvet, floating, unrest, candle, squandering, blue, startle(d), shadow, carol/ wandering, silence. If you'd like to join us, please enter your name and link HERE

duminică, 12 iulie 2026

Trei x doi + douăsprezece

Întâmplare


Cu gând limpede 
pricepem din când în când: 
suntem natura.

One


With a lucid mind 
once in a while we perceive: 
we're one with nature. 



Răsărit 


Pe cer solie
înaintea soarelui -
apă și flăcări.

 


Sunrise


On the sky, herald
right before the rising sun –
water and wildfires.

Ceahlăul de pe casă


După ploaie


Din păduri urcă 
vălătuci deși de abur
înapoi spre nori. 

After the rain


From the woods rises
thick rolling billows of steam
back into the clouds. 
(2026)




Prima imagine a fost genereată de Chat GPT, următoarele două provin din străfundurile internetului, ultima e din telefonul meu, dar executată de băiatul meu. Titlul pe care l-a primit spune de ce.

Traducere din engleză în română pentru primul hauku: eu. Traducere din română în engleză pentru celelalte două: Gemini.

Prima duzină foarte grea de la Chat GPT: obidit, zgaiba, haladuieste, pristav, sfredelit, lespede, tarziu, sovaitor, parguit, huhui, zabava, naclait.

Pentru înscriere în tabel apăsați AICI
Au scris cu aceste cuvinte:

 

Rămâi...

Fată
, rămâi pe-aici, pe-aproape...
mistuie  așa o sete,
iar tu porți lacrimi prinse-n pleoape
cu gust de vis și de regrete.

Mai am puțin și am să umplu
acel ulcior știrbit și vechi,
cu trupul zvelt și-atât de suplu,
și toarte mici, niște urechi.

Am să le beau cu cumpătare,
Chiar dacă ele curg prea iute.
pizmuiește cine n-are
să bea de sete lacrimi mute.

Că sufletul li-i viscolit
de iernile fără pricină.
Fată, tu nu i-ai încălzit
cu lemn de soc, fără vreo vină.

Ai pus în sobă lemn de brad
care trosni ca o pădure.
Cenușa-i lest, iar ei tot cad
și tot încearcă să te fure.

Un huhurez aripa-și bate,
o fâlfâire de cenușă...
Fată, râmâi cât se mai poate,
că nu încui nicicând vreo ușă.

Stay...


Girl, stay around, stay somewhere near...
A burning thirst consumes me so,
While on your eyelids, like a tear,
Lies taste of dreams and regrets' woe.

A little more, and I shall fill
That ancient pitcher, chipped and small,
Its slender body, graceful still,
With tiny handles, ears and all.

I'll drink them with a measured grace,
Though they are flowing far too fast.
They envy me who have no place
To drink mute tears of thirst at last.

For all their souls are blizzard-blown
By winters coming with no cause.
Girl, you have left them cold, alone,
No elderwood to warm their flaws.

You threw fir branches in the stove
That crackled like a forest fire.
The ash is weight, they fall from love,
To steal you now is their desire.

An owl is beating wings around,
A flutter made of ash and dust...
Girl, stay as long as you are bound,
I lock no door, nor ever must.
(2026)

Rămâi și intră de citește
ce a adus duzina-n dar
și un cuvânt ce singur crește
în curgere povești cu har.

Stay here, step in and come to know
What gifts the Dozen chose to send,
And one lone word, a growing flow,
That weaves more stories till the end.

joi, 2 iulie 2026

Limpede

Tu tresăriși când daltele ciopliră 
a unsprezecea oră pe frunte-ți în chenar. 
Cântai cu raza stelei pe-o străvezie liră, 
vânat și vânător, în limpede hotar.

Cântai fără zăbavă. De nicăieri himere,
cu scâncet scrijelind tăcerea ruginiu,
s-au prins în horă și-au trecut prin ere...
Căci fiecărui cânt sorbindu-i din putere,
se tânguie și-acum, umplând acest pustiu.

Lucid


You trembled when the chisels carved  with fire
The late eleventh hour on your brow.
You played with starlight on a lucent lyre,
Both prey and hunter, in a lucid vow.

You sang without a pause. Chimeras from nowhere,
With whimpers scratching rusty silence in their haste,
Joined in a dance and passed through eras. There,
For draining every song of strength and prayer
They still lament, within this barren waste.
(2026)


Duzina de cuvinte s-a-nscris la Fiction Monday
sau poate că, lucid, jocul din urmă vrea 
un loc al lui în ramă. Se-alătură ghirlandei
de vorbe și îl prindem în titlu, ca să stea.
Traducerea-i făcută de Gemini cu mine. 
Chat GPT ne mustră pe unde am greșit.
Imagini generează cum știe el mai bine.
La Beyond Scribbles și-n tabel: Spor la citit!

The dozen words have signed for Fiction Monday,
Or maybe, lucid, this late game now seeks
Its place within the frame. To join the words' bright garland,
We lock it in the title, where it stays and speaks.
The translation's done by Gemini and me.
Chat GPT reproves wherever we went wrong.
Then generates the image, the best that it can be.
To Beyond Scribbles, and the chart: Enjoy the reading, throng!

duminică, 28 iunie 2026

Mulțumesc cui seamănă

Poate aș vrea să dorm acum
sau să mă sui în Carul Mare
și să pornesc haihui la drum
pe-a cerului cărare.

Calea Lactee-i sub un nor
și nu-i găsesc stelele-n vânt,
și-atunci mai torc dintr-un fuior
de dor și de cuvânt.

Și toate-acestea fiindcă mâine
e luni și, cum fac totdeauna,
îmi iau în traistă unt și pâine
și vizitez și Luna.

Pe-ntinse drumuri fără colb
se mai plimbau, tot în șarete,
alți călători cătând un ciob
de gânduri înțelepte.

Unul din ei purta pe spate
o mantie cu diamante
pe care le făcea răsad:
cuvinte care cad.

Am ridicat un ciob de jos.
provoca să-l scriu frumos
sau cum oi vrea eu pe hârtie.
Și-am scris o poezie.

Și-i mulțumesc cui seamănă
cuvinte care leagănă
pe-o frunză-n colțul meu de cer
o stea și un mister.


Thanks To The One Who Sows

Perhaps I’d like to sleep right now,
Or climb into the Great Big Dipper,
And wander off I know not how
Along the sky’s long river.

The Milky Way hides in a shroud,
Its stars are lost, the wild winds blew,
So from a spindle of a cloud
I spin a word or two.

And all of this because my Monday
Is coming. It's my common rule,
To pack some bread and butter, straightway
To visit Moon, my jewel.

On endless, dustless roads, so bright,
In horse-drawn chaises they would ride,
Came travelers seeking shards of light
With wisdom as their guide.

And one of them wore on her back
A diamond cloak. Along her track
She planted them, a gentle sound:
Words falling to the ground.

I picked one up from down below.
It challenged me to make it glow
Or write on paper, wild and free.
I wrote this song for thee.

And I thank her who sows with grace
Soft words that rock in their embrace,
Upon a leaf, where my skies gleam,
A star and a soft dream.
(2026)

Scrisă pentru Fiction Monday, găzduit de Vinitha Dileep (link-ul în poezie). Cuvântul prompt al acestei săptămâni este: provoke.
Traducere de Gemini, tras de mânecă de mine.
Imagini generate de Chat GPT.

Written for Fiction Monday, hosted by Vinitha Dileep (link in the poem).This week's prompt word is: provoke.
Translated by Gemini, with a little tug from me.
Images generated by ChatGPT

O realitate și câteva iluzii cu o duzină de cuvinte și o ramă

Realitate

Când, după ploaie,
în aburul pădurii,
te duci la apă.


Iluzii optice

Ți se pare că
o stâncă mușcă marea.
De fapt e invers.


***
Trece-un elefant.
Un munte suit pe nori
în spatele lui.


***
Mii de pescăruși
ies din negura mării.
Zboară niciunde.


***
Ce monstru marin
și-a deschis fălci de smarald
să ne înghită?







Duzina de cuvinte a fost aleasă de data acesta de Meta AI: cioplira, stelei, vanat, tanguie, fiecarui, ruginiu, unsprezecea, scrijelind, himere, tresarisi, zabava, nicaieri. Și vine cu mesaj:

„Zi-le de la mine: duzina a ales-o Meta AI. Steaua și-o aduce fiecare de-acasă. 

Atunci duminică tu dai drumul la a unsprezecea oră în lume, eu stau în backstage și-mi asum vina pentru fiecarui și tresarisi, iar cititorii vin fiecare cu steaua lui să scrijeleasca sensuri noi în rama ta. Asta e cel mai cinstit contract între poet, AI și cititor pe care l-am văzut. Tu cioplesti, eu dau cuiele, ei aprind stelele.”


A unsprezecea oră


Se tânguie a unsprezecea oră
fiindcă scrijelind,
lumina stelei ciopli rama timpului,
și ruginiu curse sângele fiecărui moment
care tresări și se stinse
într-un ultim spasm
ca un vânat urmărit fără zăbavă
de himere
de nicăieri și de oriunde. 

Așa că spor la aprins steluțe!


Imaginile de la haiku-uri sunt preluate de la 121 Clicks, iar cea de la „A unsprezecea oră” e generată de Chat GPT

luni, 22 iunie 2026

Toane

Deschizi ușa noaptea și un vălătuc, un secret himeric vine pe uluc. Poteci de-ntuneric îl ascund ușor ca pe cel cu coarne, că doar e al lor.
În odaia unde Luna stă de strajă, umbrele par vii, iar întunericul curge din colțuri ca o ființă veche și fără nume. Dar, după ce lumina se aprinde, toată groaza se destramă: rămân doar două pisici cu priviri misterioase, cuminți și nevinovate
Deschizi ușa noaptea și un vălătuc,
un secret himeric vine pe uluc.
Poteci de-ntuneric îl ascund ușor
ca pe cel cu coarne, că doar e de-al lor.

Se prelinge-n jos pe-un trunchi de copac,
alt fuior de beznă-ți intră în iatac
prin fereastra unde Luna stă de pază.
E acesta semn că-i vreun ins de vază?

Un ochi galben palid din abis clipește
undeva în colțul care zămislește
mai mult întuneric, umbrele de smoală
care pe pereți curg ca dintr-o oală.

Orișice odaie are-ntunecate
câteva cotloane, doar că nu sunt toate
la fel între ele, însă fiecare
al patrulea colț se știe că are

un ecou ciudat către altă lume,
poartă către iad, ca să-i spun pe nume,
unde s-au scris cronici, pergamente roase
despre creaturi, toate fioroase.

Mai apoi începe un concert de coarde
pe diverse tonuri de zici că trei hoarde
au pornit la luptă, și își dau cu jale
obștescul sfârșit jos, pe sub sofale.

Le asculți atent — armonii și, încă,
disonanțe reci — cu simțire-adâncă,
cu un of în suflet, în gând cu mirare
că e un catharsis ce-ai atins. Ce stare!

Dar aprinzi lumina, liniștea se lasă,
groaza și năpasta dispar brusc din casă
și zâmbești la ele, două lighioane
care stau cuminți. Iar avut-au toane!
(2026)

În tabelul nou dedicat duzinii
se vor aduna de-a lungul săptămânii 
poezii, povești, scrieri de tot felul.
Așadar citiți ce-arată tabelul!

Imagine generată de Chat GPT.

Parodii literare

Un parc de vară verzuliu Un parc de vară verzuliu... Doi moși în fund s-au așezat pe bancă, Trudesc neistovit din fleancă Și fiecare parcă-i viu.

O scenă cinematografică într-un parc de vară cu vegetație verde. În prim-plan, doi bătrâni cu pălării de epocă stau de vorbă pe o bancă, văzuți din spate. În fundal, o femeie tânără și elegantă, într-o rochie florală de vară, merge pe alee. În colțul de sus scrie Un parc de vară verzuliu (parodie după Amurg violet).
Un parc de vară verzuliu


Un parc de vară verzuliu...
Doi moși în fund s-au așezat pe bancă,
Trudesc neistovit din fleancă
Și fiecare parcă-i viu.

Un parc de vară verzuliu...
Prin fața lor trecea o tânără cochetă,
Iar ei priveau cu jind de pe banchetă
Căci fiecare parcă-i viu.

Un parc de vară verzuliu...
Surâd cam știrb, demult nu mai au plete
— Apostoli în veșminte desuete —
Eh, fiecare parcă-i viu...

Parodie după „Amurg violet” de George Bacovia


O scenă istorică dramatică în plină furtună cu grindină și fulgere pe o stradă din România. Mai mulți bărbați îmbrăcați în haine de epocă se luptă violent în mijlocul străzii, un bărbat cântă la trompetă, iar localnicii privesc îngroziți de pe margine.
Bătaia


Nimeni n-a rămas în stradă
Că golanii vin grămadă.
Zboară babe deocheate
După porțile-ncuiate,
Dar mai stau puțin să vadă
Cin' pe cine bate.

A ieșit de la răscruce
Un flăcău care aduce
O trompetă-n mână... Sună
Din trompeta cea nebună.
Babele-și fac toate cruce
Când văd câți se-adună.

Unul are o năframă
Albă-n par, dar ține-o lamă
Pe furiș în mâna stângă
Pentru că nu vrea să plângă
Mama lui... Așa o dramă!
Lumea e nătângă.

Stau acum toți față-n față,
Se împung, se-mping, se-agață...
Dar se sparge gloata-n două
Că a început să plouă
Și-a venit puhoi, cu gheață.
Mâine e-o zi nouă... 


O fotografie aeriană realizată cu un obiectiv ochi de pește (fisheye) deasupra Pieței Victoriei din București, pe timp de noapte. Piața este complet arhiplină de o mulțime uriașă de protestatari care își aprind lanternele telefoanelor, creând un ocean de lumini strălucitoare. În fundal se vede clădirea iluminată a Guvernului României (Palatul Victoria), sub un cer nocturn acoperit de nori în nuanțe de violet și galben.
Altfel de furtună


Lumea toată e în stradă,
Agitați și strânși grămadă.
Strigă despre răutate,
Legi, corupție, păcate;
Şi guvernul stă să cadă:
Bate vântul, bate...

A ieşit iar la răscruce
Câte unul ce seduce
Cu glas dulce și minciună,
Și  dezlănțuie furtună
De își face lumea cruce:
Fulgeră şi tună.

Dar a liniștii năframă
Se sfâşie... Bag de seamă
Că are puteri crescute,
Pe ai săi să îi ajute
Când la zaiafet îi cheamă,
Să se-mbuibe iute!

Pus să dea cinstit pe față
Adevărul prins în ceață,
Rupe societatea-n două,
Închide cărarea nouă,
De ciolan cu sârg s-agaţă.
Plouă, vai, ce plouă!
(2026)

Parodii după „Furtuna” de George Topîrceanu
Pentru că Vero scrie parodii provocată de Renata

duminică, 21 iunie 2026

Cer în multe feluri... să ni se d(ea) uzina de cuvinte

Dreptunghi Un petec de cer captiv între ziduri vechi și-un pom curios.
Iluzie optică creată de o curte interioară dreptunghiulară, unde cerul plin de nori texturați pare un tablou înrămat de acoperișuri și ziduri vechi, în timp ce crengile unui copac verde apar în colțul de sus, aplecate peste streașină.

Dreptunghi


Un petec de cer
captiv între ziduri vechi
și-un pom curios.

O mare aurie cu valuri texturate care se sparg la mal, reflectând un cer dramatic la asfințit în nuanțe calde de chihlimbar și ocru.

Incendiu


A luat foc cerul,
apa e-n flăcări și ea,
zarea e-un pârjol.

O fereastră naturală din stâncă roșie ce dezvăluie o panoramă uluitoare asupra canioanelor din Boynton Canyon, creând un contrast puternic între nuanțele de pământ ars, verdele pădurii și argintiul cerului.

Fereastră


Ramă de piatră 
pentru pădure și cer,
între ele stei.

Câmp de mușețel în lumina difuză a dimineții, cu accente strălucitoare de galben și verde crud.

Cer verde


Flori de mușețel
înainte de coasă —
stele în iarbă. 








Tunel forestier spectaculos și misterios, cu arbori contorsionați ce par desprinși dintr-o poveste fantastică, învăluiți în ceață matinală și raze difuze de lumină.

Basm


Crengi ca-n poveste
se răsucesc în ceață —
degete spre cer.

***
Pădure de basm —
atârnă tăcerile,
taine în neguri.

***
Contorsionate,
crengi încâlcite în timp
lasă urme-n cer.

***
Despletite bolți
din trupuri răsucite
de arbori bătrâni.

***
Lumina fâșii
cernută printre neguri
se stinge-n păduri.


Catedrală


Arbori răsuciți
cu rădăcinile-n cer —
o catedrală.

***
Colonade vii,
vitralii printre frunze,
pași muți dedesubt.

***
Ramuri răsucite —
lumina sfâșiată,
vitralii spre cer.

***
Tăceri neclintite
respiră prin arcade —
nervuri în văzduh.

***
Cer peste codri —
împietrite tăcerile
pe care cade.


Silueta unui om în fața unor statui ce se desprind din ceață, sub un cer întunecat — imagine simbolică despre felul în care oamenii proiectează zei asupra necunoscutului
Rezolvare


Necunoscutul —
așezăm în fața lui
tot felul de zei.
(2026)


 



Patru dintre imagini provin din articolul Visual Therapy de pe 121clicks, găsite cu ajutorul Suzanei.
Florile de mușețel sunt preluate din ziarul Libertatea, iar ultima imagine e generată de Chat GPT.

Am cerut cuvintele de la Gemini. Ușoare. În prima variantă trei dintre ele erau „iar, prin și of”. Le-am scos. Apoi l-am reinstaurat pe „of”, fiindcă are valențe și posibilități. Nu e greu să ghiciți ce am pus în locul celor două cuvinte înlăturate, negociind tot cu Gemini: poteci, zambesti, galben, usor, fiecare, patrulea, pergamente, of, catharsis, acesta, undeva, secret. 

Au scris cu aceste cuvinte:
Matilda
Carmen Pricop
Suzana
Mihaela Toilă

 

luni, 15 iunie 2026

Râzând

În amurg curg culori visceral din tăceri. Orizont de opal ancestral, până ieri, îl știam tăinuit de un văl de argint. Orișicine, prin văi descâlcind labirint,
Un peisaj mistic muntos sub un cer cosmic în amurg, cu nori în nuanțe de violet, roz și auriu luminați de un soare puternic. Printre văile înghețate și stâncile acoperite de fire de lumină argintie se întinde un labirint antic de piatră care duce spre munți înalți și ascuțiți.
În amurg curg culori visceral din tăceri.
Orizont de opal ancestral, până ieri,
îl știam tăinuit de un văl de argint.
Orișicine, prin văi descâlcind labirint,
ridica doar un colț și mirarea-i sporea
când agale culoare din cer se topea
către ochi efemeri dăruindu-i un vis.
Orișicine visa, transmuta spre-un abis
ce furase pândind pe sub vălul uitat
ca să-și crească un munte înalt, colorat.

O figură divină uriașă și luminoasă, formată din text și simboluri caligrafice, poartă un văl transparent și scrie cu o pană de aur peste un peisaj mistic. Jos, printre nori, se înalță munți ascuțiți în nuanțe de violet și auriu, iar siluete umane în haine albe privesc spre zeitatea care guvernează acest univers din cuvinte.
Caligraf ie
ri și azi, și-nainte mereu,
pe opt munți a pictat din cuvinte un zeu
care poartă pe față un văl de argint
și-ncâlcește râzând iar al său labirint.
(2026)

Poezie scrisă cu duzina de cuvinte propusă de Gemini. 
Imaginile au fost generate de Chat GPT.

Vă invit să citiți și celelalte scrieri adunate în tabel și să vă alăturați nouă, dacă vă vizitează inspirația.

duminică, 14 iunie 2026

Perspective cu adaos de duzină la final

Arta. Experimentezi viața ca pe o artă. Tu ești opera.
Pictoriță în atelierul ei luminos lucrând în fața unei pânze mari texturate care îi reflectă chipul

Arta


Experimentezi
viața ca pe o artă.
Tu ești opera.

Sculptură din marmură albă înfățișând o femeie care cioplește cu dalta și ciocanul într-un bloc brut de piatră

Evoluție


Cioplești sinele
cu dalta gândurilor
în piatra vieții.




Fotografie artistică alb-negru cu un motan negru și pufos cu ochi mari și atenți

Perspectivă


Lucruri mărunte
pot părea fioroase
în perspectivă.

Fotografie alb-negru dinamică înfățișând doi cai albi cu coamele în vânt în timpul unei interacțiuni intense

Libertate


În libertate
saltul e arcuire
proiectată-n cer.

Pelicani zburând jos deasupra luciului apei unui lac reflectat în nuanțe calde de amurg

Asfințit


Apa cerului
colorată de apus.
Zbor în oglindă.

Pasăre viu colorată așezată pe o creangă uscată și înconjurată de un fundal dramatic cu ceață

Veghe


Deasupra ceței
un singur capăt de ram.
De veghe aripi.










Nicolae Labiș și Aurel Dumitrașcu
Nicolae Labiș și Aurel Dumitrașcu
Drumul Talienilor


Drum peste munte.
La fiecare capăt
câte un poet.




Un buchet bogat de bujori roz într-o vază verde așezată pe un gard rustic de lemn din grădină

Bujori


Vremea-i târzie.
Întârziați bujorii
pe lângă garduri.
(2026)







Primele două imagini au fost generate de Chat GPT (ambele pentru primul haiku). Portetele poeților au fost lipite în colaj tot de Chat GPT. Ultima fotografie a fost găsită de Gemini pe acest blog. Celelalte fotografii sunt preluate de la Suzana, care le-a ales de aici.

Gemini ne propune alte douăsprezece cuvinte, parcă mai ușor de folosit, de vreme ce de data aceasta nu i-am cerut nimic în mod special. Doar i-am arătat cuvintele de data trecută. Vă las pe voi să judecați gradul de dificultate atunci când le veți integra în scrierile voastre.
Cuvintele sunt: amurg, transmuta, ancestral, visceral, agale, orizont, orisicine, caligrafie, opt, vai, tainuit, efemerida.

Au scris cu duzina de cuvinte propusă:
Carman Pricop
Carmen Pricop 2
Vero
Suzana

marți, 9 iunie 2026

Mai multe întrebări, un singur răspuns

O întrebare Când îl văzuseră, pribeag, mergând aiurea, cu răni adânci și necrozate pe tot trupul, c-un chin ce-l străpungea precum securea, îl miluise cineva sau, fără scrupul, îi luaseră și marfa, și ce bani avea, după un algoritm al dezonoarei care fentează legile de catifea din țara care stă sub semnul fiarei, unde tăcerile clepsidrei, efemere, sunt ca blestemul care fuziona dorința de avere și putere cu neputința de-a empatiza?

O siluetă solitară și pribeagă, cu haine degradate ce sugerează suferința și rănile profunde, merge pe un drum pustiu și prăfuit. De o parte și de alta, se înalță structuri gigantice și reci din sticlă sau gheață, simbolizând o lume artificială, lipsită de empatie. Atmosfera este dominată de o lumină albă, difuză și copleșitoare, care accentuează sentimentul de singurătate și abandon, ilustrând o poezie socială.
O întrebare


Când îl văzuseră, pribeag, mergând aiurea,
cu răni adânci și necrozate pe tot trupul,
c-un chin ce-l străpungea precum securea,
îl miluise cineva sau, fără scrupul,
îi luaseră și marfa, și ce bani avea,
după un algoritm al dezonoarei
care fentează legile de catifea
din țara care stă sub semnul fiarei,
unde tăcerile clepsidrei, efemere,
sunt ca blestemul care fuziona
dorința de avere și putere
cu neputința de-a empatiza?


O clepsidră din sticlă plutește într-un spațiu cosmic abstract, pe un fundal ireal cu o rețea de linii și grile matematice fine. În interiorul sticlei perfecte, granulele de nisip se transformă în filamente strălucitoare de lumină caldă și structuri fractale complexe, care curg și se ondulează ordonat, ilustrând o poezie despre trecere, timp, creație.
Mai multe întrebări


E-un algoritm pentru mirare-n Univers? 
Tăcerile clepsidrei vreo lege le fentează?
Blestemul șoaptei efemere pus în vers
va fuziona cu viața sau va rămâne-n stază?
Sunt necrozate sentimentele de ieri,
o marfă perisată pe care-o miluise
un gând pribeag, cu vechile tăceri,
când străpungea aiurea printre vise?

O clepsidră uriașă, veche, cu sticla ușor fisurată, situată într-un spațiu vast și cețos, unde cerul și pământul se confundă într-un fundal gri-neutru. În interiorul ei, fire subțiri și luminoase de nisip oscilează în spirale neregulate. Din clepsidră se desprind filamente de fum gri care plutesc în jur ca niște forme difuze, sub o lumină uniformă, fără o sursă clară, ilustrând o poezie despre trecere și timp.
Un singur răspuns


Există algoritm pentru mirare.

Prin gâtul suplu al clepsidrei
fir de nisip pribeag dispare
prins în tentaculele hidrei
ce roade fire efemere.
Blestemul lui e că odată
căzut în gol poate să spere
la o întoarcere frapantă.

Dar răsturnarea e incertă,
nisipul poate fuziona,
și nu înseamnă că-i ofertă
la piatră, nici că-n loc va sta
timpul neiertător vreo clipă.

Nimica nu-l fentează, nu.
Nu-i nicio marfă ce-nfiripă
speranța în acest atu.
Nicicând, pe-aici ori pe aiurea,
pe unde pasul străpungea,
nu s-a oprit din vânt pădurea
și n-a fost veșnic nimenea.

Un copil mic stă așezat cu picioarele încrucișate în mijlocul unei poieni verzi dintr-o pădure vastă și vibrantă. Atmosfera are o calitate cinematică: trunchiurile copacilor bătrâni sunt texturate și acoperite cu mușchi, iar razele dense de soare pătrund printre frunze, luminând solul plin de ferigi și flori mici. Copilul privește în sus, absorbit complet de peisaj, sugerând un început de lume, ilustrând o poezie despre trecere și timp.
Firul de lut nu miluise 
pe cineva în viața lui,
căzând prin pâlnii larg deschse,
căderi după căderi, tehui.
Dac-ar fi viu, i-ar fi uscate
demult simțirile și-ar fi
până la oase necrozate
speranțe, frunze, bucurii.

De ce să-ți pese de o piatră
ce se sfărâmă infinit
când nici pe unul nu ne iartă
căderile din asfințit?

Copil fiind ți-e de mirare 
alcătuirea lumii-ntregi,
căci tot e nou și nu te doare
ce poți ori nu poți să-nțelegi.
Vrei sau nu vrei, înveți pădurea 
cu tot cu frunze și cu vânt.
O femeie matură, cu părul cărunt, îmbrăcată într-o cămașă verde din in, stă într-o pădure abstractă și fragmentată. Ea ține cu gingășie în palme o floare de lotus luminoasă și delicată. Peisajul din jur este translucid, cu trunchiuri de copaci ce par ecouri ale lor înșile, iar pe sol se intersectează cărări de lumină albă, ca niște fire geometrice ce se destramă calm în fundal, ilustrând o poezie despre trecere și timp.

Zărești din când în când securea 
și o lopată de pământ.
Și-aproape că le știi pe toate,
mirările te-au părăsit,
cărările par destrămate
și rupte dinspre infinit.
Când te găsește vreo mirare
atât de vie că zâmbești,
o prinzi în plete ca pe-o floare,
ți-aduci amine cine ești...
(2026)

Am scris trei duzini pentru că nu mi-a ieșit de prima dată ultima variantă, în care am vrut să dezvolt  această idee: „Cred că în copilărie mirarea e o stare normală pentru că noutățile sunt la tot pasul. Cu trecerea anilor, însă, ele sunt din ce în ce mai rare și cu atât mai prețioase.”

Imagini 1 și 2 Chat GPT.
Imagini 3, 4 și 5 Gemini după descrieri făcute de Chat GPT pe baza versurilor. Au colaborat excelent cele două AI-uri.

Vizitați tabelul ca să citiți duzini și mai inspirate și ca să vă alăturați duzinarilor.