Ascultă-nserarea picurând peste iarbă
cu foșnet suav ca o pală de vânt.
Ascultă cu mine și privește, că-s oarbă
de când stau ascunsă la tine-n cuvânt.
Mi-alină cu șoapte un dor de lumină...
În ele să scurgi raze frânte de soare.
În umbra din tine mă-ncropesc fără vină,
și tu mă cuprinzi în duioasă-acceptare.
Înainte de tine alt cuvânt m-a înfrânt,
înainte anost îmi era infinitul.
Adieri dinspre tine mi-amintesc de avânt
și-mi adaugă aripi ce înfruntă zenitul.
Cu atât altruism m-ai lăsat să aleg...
În alegere-am fost adevăr și mirare
că de tine-apriori aș putea să-mi dezleg
ori întreagă, ori frântă albastra mea zare.
Eu sunt oarbă de tine, dar tu vezi în amurg
cum se-adună curate temeinice clipe
și le-nșiri în povești unde rimele curg,
un poem cât o viață încercând să-nfiripe.
Eu sunt oarbă, dar vezi cu ce dor mi te-am scris,
că-mi exiști și că-mi ești adăpost pentru visuri?
Ești perfect și de-aceea te-am schițat imprecis
în antet, peste suflet, unde nu-s compromisuri.
(2017)
Căutând perfecțiunea în cuvânt sau în lume,
răscolind de la bun început alfabetul,
ne-am înscris în tabel după blog, după nume,
unde Eddie ne cheamă la jocuri anume
și jocului nostru îi pune antetul.
M-am rătăcit, mă caut, regăsesc fragmente din ceea ce am fost, din ceea ce sunt, le aşez in cuvânt, le arăt cui vrea sa le vadă. "Pentru a scrie nu-mi sunt de trebuinţă reflectoare, îmi e de-ajuns lumina de la lumânare."
Bine ai revenit, Carmen! Mi-a fost de tine și de cuvintele duzinei pe care știi atât de bine să le aduci în versurile tale, căpătând nuanțe de poveste. O toamnă minunată să ai! :)
RăspundețiȘtergereMulțumesc, Dana! Din suflet!
ȘtergereO toamnă senină și rodnică și ție!
Tu chiar poţi să atingi perfecţiunea... :)
RăspundețiȘtergerePot întâi să mă înroșesc? Mulțumesc pentru imbolduri... M-ai îmbiat iarăși înapoi între cuvinte, iar aprecierile tale îmi merg la inimă.
ȘtergereNu cred că voi scrie la fel de mult ca in anii din urmă, dar încerc să ating nu perfecțiunea, ci maximul posibilităților mele.
Bine ai revenit, Carmen !
RăspundețiȘtergereBine te-am regăsit, Eddie! Mulțumesc pentru urare și pentru că ești gazda primitoare si neobosită a jocurilor fără de care inspirația mea ar fi mult mai săracă!
ȘtergereMinunate versuri. Habar nu am cum ti le interpretezi tu, dar mereu am senzatia cand te citesc, ca nimic nu mai trebuie adaugat sau scos. Asa ca esti mereu in spiritul acestei teme, oricand... :)
RăspundețiȘtergereSper sa continui sa ne bucuri si sper ca ti-e bine si esti doar foarte ocupata!
Un sfarsit de saptamana frumos si o toamna cu mult senin!
Mulțumesc, Suzana!
ȘtergereNu are importanță pentru cititor ce gândesc eu când scriu, ci ceea ce gândește el când intră în lumea poeziei mele. Să știi că de multe ori las să plutească incertitudini în metafore ca un văl după care îmi ascund adevărul (care nu lipsește din poezie și e una din posibilele interpretări) pentru a lăsa cititorii să își caute adevărul lor.
O toamnă senină și rodnică îți doresc!