vineri, 5 iunie 2015

Un dram de minte şi-o brumă de noroc

Un dram de minte şi-o brumă de noroc
aşază cratimă între necaz şi bucurie.
Un licărit plăpând sau cel mai aprig foc
aduc pe-ntunecatele retine, din viaţă, o felie.

Se arcuieşte-n salt felina pe-o muchie de clipă
şi pentru prada-i se conjugă verbul a fi doar la trecut.
Se curmă prematur o viaţă, dar nu întru risipă.
Se-nfruptă din necaz norocul de temut.

În calea lui cea nouă torent de ape tulburi
amestecă de-a valma pământ, viaţă şi moarte.
Norocul mai alege din sâmburi începuturi:
nimicului - negare, speranţei - zări curate.

Aduc pe-ntunecatele retine, din viaţă, o felie.
Un licărit plăpând sau cel mai aprig foc
aşază cratimă între necaz şi bucurie
un dram de minte şi-o brumă de noroc.
(2015)

Un dram de minte şi-o brumă de noroc
ne sunt de trebuinţă să legăm
cuvintele duzinii la un loc
şi-apoi cu ele să ne desfătăm
unii pe alţii şi pe cei ce ne citesc.
De-aceea, ca de fiecare dată, vă poftesc
acolo unde Eddie ne adună
şi ne păstrează împreună.
Pentru aceasta, nu de-ajuns, îi mulţumesc!

6 comentarii :

  1. Uite o sambata cand si la mine se "asaza cratima intre necaz si bucurie" intr-un mod clar, separand uratul de frumos, trecutul de prezent... :)
    Bine te-am regasit, bine v-am regasit!

    RăspundețiȘtergere
  2. Frumos torentul tau de cuvinte.
    Si mai adaug ca imi plac macii din fundal. Iti dau senzatie de senin.
    Weekend placut iti doresc:)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc, Suzana!
      E plin de maci pe marginea drumului meu către serviciu. Sunt atât de frumoşi, încât trebuia să îi aduc şi aici. :)
      Un weekend fain şi ţie! :)

      Ștergere
  3. ..sunt lucruri ce ne-adună, lucruri care ne separa, dar, uneori, cu o cratimă sau un punct ...alegem....

    RăspundețiȘtergere